"Romania, te iubesc!": Care este singura sansa a taranului roman, intr-o piata dominata de importuri

"Romania, te iubesc!": Avem mai multe ferme decat orice tara europeana, dar sunt si cele mai sarace

"Romania, te iubesc!": Daca nu facem ceva, va trebui sa trecem pe harta Romaniei si muntii de gunoi

Putinii tarani s-au trezit din moleseala si incearca sa-si transforme fermele in afaceri de familie, cu mici fabrici de mancare ca-n Vest. Dar le stau in cale birocratia romaneasca si normele absurde pe care le impune pentru accesarea fondurilor UE.

Realitatea e dura. Romania are peste 3 milioane de mici gospodarii, cu terenuri sub 3 hectare - total ineficient. In Vest, agricultorii s-au cernut. Multi au vandut sau au arendat celor care au stiut sa faca business.

Citește și

"Romania, te iubesc!": Avem mai multe ferme decat orice tara europeana, dar sunt si cele mai sarace

Iar analistii economici atrag atentia ca singura solutie e comasarea terenurilor in ferme mari, eficiente. Calin a inteles. E unul dintre taranii romani ramasi fara ferma.

A vandut vitele, a arendat terenul si s-a reorientat. A avut scoala si un pic de noroc - si-a gasit post de manager, aproape de casa, la ferma olandezului. A facut practica in Germania, ia salariu de Romania, dar nu se plange. Practica in Vest i-a schimbat un pic gandirea.

Nici nu-i pare rau ca si-a vandut cele zece vaci mostenite de la bunici. Desi recunoaste ca pentru copiii sai a mai pastrat o vaca.

Faptul ca are un salariu si nu duce grija zilei de maine, plus un patron corect, cu care vorbeste la per tu, il face sa uite ca a ratat cariera de agricultor independent.

Ii da dreptate fostul sau coleg de facultate, Radu! Doar partial: desi ii e foarte greu, e sigur ca va ajunge undeva. Pe 40 de hectare, tine 20 de vaci si 20 de taurasi. Are contract cu un procesator care trimite ii cisterna la poarta, fiindca vacile lui dau lapte mult si "conform" normelor europene. Dar problemele sunt multe si uriase: prima tine de paradoxul universal din agricultura - mancarea vacilor e mai scumpa decat laptele lor.

Prost sa fii sa nu vinzi direct porumbul, fara sa mai muncesti la coada vacii. Si totusi majoritatea taranimii din Romania ramane sa lucreze in pierdere. Nu Radu. Din economii isi face la parterul casei fabricuta de lactate. Vrea sa proceseze traditional, ca la stana - doar mai igienic - conform normelor UE.

SINCRON RADU MOLDOVAN, FERMIER 36
43:34: ////// de la lapte proaspat, pasteurizat smant, unt, telemea, casca branza, chefir, iaurt// nu cu praf, ca nu avem lapte praf... lapte lapte

Deocamdata, familia lui Radu se perfectioneaza in prepararea chefirului. Ciuperca de chefir e "tibetana" - adusa de la universitatea din Cluj si trebuie in permanenta hranita cu lapte. Nu e comestibila, doar produce fermentatia laptelui. Productia o testeaza insasi mezina familiei.

Oamenii au reusit din agricultura sa-si ridice casa mandra, cu living, cu dining. Dar simpla productie agricola, nu mai aduce azi profit. Radu si tatal sau au inteles. Planul lor: sa produca branzeturi - mai bune decat marea industrie alimentara.

Clienti ar fi, mai ales ca tot mai multi romani cauta mancare sanatoasa, cu cat mai putine chimicale. Dar Radu se simte mai mult incurcat, decat ajutat de autoritati. Tocmai a primit o amenda.

Sotia si fiul sau sunt azi la oras, la avocat. Iar Radu se pregateste sa plece intr-acolo, cu inca un vraf de acte, fiindca da statul in judecata.

In Germania, agricultorii povestesc ca si la ei controalele sunt stricte, dar ca functionarii lor ii ajuta cand apar probleme. Nu dau amenzi pe care sa le piarda in instanta, nici nu cer spaga, ci ofera consultanta gratuita si termene de gratie, sensul lor e sa stimuleze micile afaceri, sa ajute poporul sa plateasca taxele si sa respecte legea, nu sa-l opreasca din lucru, nu sa-l plimbe prin birouri si tribunale.

Tractorul luat cu fonduri UE i-a adus numai hartogaraie si belele cu functionari ingusti la minte. Ca sa poata accesa banii pentru un singur tractor, a fost nevoit sa angajeze sase oameni.

Iar Comisarul European pentru Agricultura nu poate decat sa critice autoritatile romane, care vreme de 20 de ani si-au batut joc de potentialul agricol romanesc - chinuind taranul cu legi contradictorii si cu functionari mai mult corupti decat eficienti.

Chiar daca au doar 3-4 vaci, cu o cooperativa, un plan de afaceri inteligent si un pic de marketing, satenii pot sa aduca orasenii in batatura si sa scoata bani frumosi pe bunatatile traditionale. Insa, taranii s-au organizat doar la pasune. Mosul are grija de vacile unui sat intreg, dar laptele... tot la porci ajunge. Au atat de mult, incat fierb mamaliga in smantana.

Balmos, se serveste fierbinte, cu branza proaspata, de tara. Intr-un decor de poveste! Cine i-ar putea rezista. Asemenea bunatati traditionale sunt deja pe cale de disparitie, iar noi mancam tot mai procesat, tot mai tehnologizat, nu prea mai avem de unde alege.

Singura sansa a taranului roman - intr-o piata dominata de concerne alimentare si importuri: sa se trezeasca, sa devina intreprinzator, sa-si gaseasca nisa de supravietuire, sa invete sa-si vanda marfa. Fiindca doritori sunt.

Articol recomandat de sport.ro

Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale