Cele doua Romanii din centrul Bucurestiului. Reportaj in spatele teraselor de fite din Lipscani

×
Publicitate

De ani de zile, centrul Capitalei a devenit un santier in care se tot descopera ziduri vechi de sute de ani, dar nu si o solutie pentru ca lucrarile sa fie odata terminate.

Centrul istoric al Bucurestiului in care s-au bagat milioane de euro ramane un vesnic santier in lucru: gropi, muncitori plictisiti, gunoaie. Majoritatea cladirilor stau sa cada, cu fatade distruse de vreme, iar multe sunt ocupate abuziv. Lentoarea lucrarilor de pe santier este pusa pe seama descoperirilor arheologice. Dupa ce sunt tinute luni si ani de zile in bataia ploilor, descoperirile nu sunt puse in valoare, ci sunt acoperite cu pamant si beton.

Orice tara civilizata se lauda cu trecutul ei. Mai mult, unii reusesc sa faca si bani din asta.

Romania, te iubesc! Analfabetismul se transmite ca o boala rara, dar sigura

In urma cu 80 de ani, centrul Bucurestiului avea aerul capitalelor occidentale. Cladirile erau elegante, aici se facea comert, se tinea pasul cu modele de peste granita. Locul isi capatase renumele de "micul Paris". In timp, de soarta acestui loc nu s-a mai intersat nimeni, iar centrul istoric a inceput sa decada.

De ani de zile, se tot incearca o reconstructie. Fara prea mare succes. Pe strada Stravopoleos, dupa ce-au decopertat-o, muncitorii trag de timp printre maldarele de noroaie.

In orice oras, turistii vor sa vada centrul. In centrul Bucurestiului doar cateva strazi au fost scoase la lumina. Doar strazile nu si casele sau fatadele. In lipsa unor alternative, toata lumea se inghesuie la terase pe doar trei-patru stradute. Aici e toata viata din centrul istoric al capitalei.

In spatele fatadelor scorojite descoperi o alta lume desprinsa dintr-un alt secol. Casa din Blanari, numarul 2, candva o bijuterie arhitectonica, a fost ocupata abuziv de mai multe familii. Nimeni nu-i deranjeaza. Si pe Gabroveni, mai multe case sunt ocupate abuziv. Locatarii sustin ca imobilele ocupate apartin Patrarhiei si ca au acordul preotilor pentru a locui aici.

Pe strada din fata casei lor, lucrarile au fost intrerupte. De ani de zile, pe santierul din centrul istoric domneste aceeasi atmosfera: se sta.

Centrul istoric al Capitalei cuprinde aproape 60 de starazi si peste 500 de imbobile. Reabilitarea lui a fost promisa de toti primarii Capitalei. Pe proiecte si studii s-au cheltuit milioane de euro. Abia in 2006 se semneaza un contract cu o firma spaniola pentru repararea a doar 16 strazi cuprinse in "zona pilot". 25 de milioane costa lucrarea si avea termen de finalizare la mijlocul lui 2008. Reabilitarea nu cuprindea si cladirile sau fatadele. Un proiect maret al primariei prevedea ca dupa strazi vor fi refacute fatadele. A ramas doar un proiect. Cam asa ar fi trebuit sa arate centrul istoric la final. Apare o problema: sub pamant sunt gasite urmele vechiului oras. Vine insa repede rezolvare: acoperim totul cu sticla.

La inceputul lui 2008, gropi uriase gaseai in toata zona pilot, iar muncitorii nu pareau dispusi sa le acopere prea curand. Cu toate acestea, primaria pluseaza si arunca in joc alte 9,7 milioane de euro.

Lentoare de pe santier e pusa pe seama arhelogilor. Fiecare zid descoperit trece prin mai multe etape de cercetare. Cu arheologi putini si fara o coordonare buna a lucrarilor, totul se blocheaza in centrul istoric.

Asadar, arheologii sunt de vina pentru felul in care arata centrul istoric. In 2008, primarul Oprescu, nemultumit de stadiul lucrarilor a reziliat contractul cu firma spaniola care lucra in centrul vechi. Angajeaza o alta firma doar pentru consultanta si managemnt in zona. Pentru asta plateste 1, 6 milioane euro. Noul consultant se pune pe treaba si ajunge in cele din urma la concluzia ca firma spaniola nu a facut mare lucru in centrul vechi. Pe majoritatea strazilor, stadiul lucrarilor este zero la suta. Primaria a platit insa spaniolilor 9 milioane de euro, fara TVA, iar acum se judeca la Paris. Primaria le cere daune de 12 milioane de euro. Reprezentantii firmei spaniole, care intre timp si-a schimbat numele nu au vrut sa comenteze.

Ce se ascunde in spatele teraselor de fite de pe Lipscani vedeti in materlul video atasat!

 

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
GALERIE FOTO Diletta Leotta s-a fotografiat în cel mai strâmt costum de baie și i-a înnebunit pe fani: ”Zoom incontrolabil”
Citește și...
Avem 150.000 de analfabeti. Reportaj "Romania, te iubesc" in tara nestiutorilor de litere

In aceste vremuri in care traim inconjurati de calculatoare, telefoane mobile inteligente si tablete, mai sunt romani care voteaza ce le spun altii, pun degetul cand trebuie sa semneze si nici macar nu stiu sa se uite la ceas.

Romania - tara cu cei mai multi analfabeti din Europa de Est. Reportaj "Romania, te iubesc"

Oficial, 150.000 de romani nu stiu deloc carte, iar Romania este tara cu cei mai multi analfabeti din Europa de Est. Statisticile europene dezvaluie faptul ca 40% dintre romani citesc prost sau nu stiu sa citeasca.

Cele mai cautate localuri din Bucuresti stau intre cladiri gata sa cada. Reportaj din centrul vechi

Iesi asta-seara in centrul vechi? De la ora 18:00 urmareste in direct pe mobil un reportaj impresionant cea mai in voga zona a Bucurestiului. Intra pe m.stirileprotv.ro pentru "Romania, Te Iubesc".

Recomandări
ANAF pregătește o nouă procedură pentru veniturile nedeclarate. Contribuabilii vor fi notificați și pot fi chemați la audieri

ANAF pregătește o nouă procedură pentru persoanele care au obținut venituri anul trecut, dar nu și-au declarat contribuțiile la pensie și sănătate. 

”Izvoare de sănătate”. La Slănic Moldova, locurile la tratament se rezervă cu un an înainte, dar studiile clinice lipsesc

Începem campania: „Izvoare de sănătate”, despre una dintre puținele bogății pe care România nu le-a pierdut de tot: apele ei sărate, minerale și termale. 

Câte femei conduc, de fapt, marile companii din România. Cristina Chiriac: Numărul e neschimbat, deși legea s-a modificat

Legea care trebuia să crească reprezentarea femeilor în conducerea companiilor listate nu a făcut mari schimbări. Într-un interviu, Cristina Chiriac, președinta CONAF, explică de ce numărul femeilor din consiliile analizate a rămas exact același: 82.