"Romania nu e tara lui Dorel". Adrian Cioroianu a dezvaluit cat de mare e pericolul unei invazii rusesti, la "Dupa 20 de ani"
Decanul Facultatii de Istorie al Universitatii Bucuresti, fost ministru de externe al Romaniei, vorbeste la “Dupa 20 de ani” despre modul in care istoria si geografia ne determina destinele.
In plina criza din Ucraina, Adrian Cioroianu, fost sef al diplomatiei romanesti, in prezent decan al Facultatii de Istorie din Universitatii Bucuresti, vorbeste la “Dupa 20 de ani” despre Romania actuala si mai ales despre vecinii acesteia si pericolele pe care le reprezinta.
Geografia si mormantul lui Brancoveanu
“Romania e o notiune abstracta, e alcatuita din noi toti. Romanii inca nu stiu sa citeasca harta, din cauza ca au o cunoastere superficiala a istoriei. Istoria nu-ti arata ziua de maine, dar te ajuta sa citesti harta. Harta tarii tale, in primul rand, fiindca ea e rezultatul istoriei”, spune Adrian Cioroianu despre rolul istoriei si georgrafiei, si da si un exemplu. “Anul asta s-a vorbit foarte mult despre Constantin Brancoveanu. El nu-si dorea sa fie ingropat in Bucuresti, ci la Horezu, in Oltenia natala, dar cand trupul lui a fost adus in tara in 1720, Oltenia era la Habsburgi.”
Cum arata in 2014 harta regiunii? “Cu mult mai creatoare de responsabilitati decat ar rezulta din discursul dominant in Romania”, spune fostul ministru de externe. “Se discuta foarte mult de politica interna si foarte putin de ce se intampla in jurul nostru. Istoria noastra in continuare nu va fi dominata de scandalurile interne, ci de ce se intampla acum in Europa si in zona noastra. Granitele noastre, numarul vorbitorilor de limba romana peste 50 de ani sunt determinate de ce se intampla acum in Europa.”
Reprezinta Romania un pericol pentru Rusia, in opinia lui Adrian Cioroianu, care intre 2007 si 2008 a condus destinetel diplomatiei noastre? “Nu suntem adversarii Rusiei, ci o piedica in calea Rusiei de vreo 200 de ani, cand nu eram inca Romania. Daca noi mergem acum sa mergem plaja la Marea Neagra, asta are legatura cu decizia unor oameni politici germani si francezi de la 1878, care la Congresul de pace ruso-turc le-au sugerat politicienilor romani ca Dobrogea e binevenita pe harta Romaniei. Asta pentru ca Dobrogea separa slavii din est – rusii – de cei din sud, bulgarii. Altfel, Bulgaria ar fi fost o etapa in visul Rusiei de a ajunge la stramtorile Bosfor si Dardanele.”
Romanii, prizonieri ai geografiei
“Nu putem evada din geografia noastra”, spune fostul ministru de externe. “Rusia, un stat mare, pe care deseori in istorie l-am admirat pentru cultura ruseasca, chiar daca practica lor politica din fericire nu ne-a atras, nu poate evada dintr-o tendinta autoritarista. Nu ne-am dorit confruntarea cu Rusia, dar e rezultatul pozitiei noastre pe harta si al dorintei Rusiei de a controla anumite puncte-cheie in aceasta zona.”
“Romania e condamnata sa aiba o relatie privilegiata cu Polonia si cu Turcia”, crede Adrian Cioroianu despre politica noastra de aliante. ”Toata structura de securitate a NATO in Estul Europei se bazeaza pe aceste trei tari. E indicat sa pastram si sa dezvoltam relatia cu Polonia si Turcia. Trebuie sa fim foarte atenti la ce se intampla in Turcia, ar trebui sa ne orientam spre un parteneriat privilegiat. Interesul nostru ar fi ca Turcia sa fie in UE, dar Franta sau Olanda au retineri in privinta acestei orientari. Pentru noi este mai importanta legatura pe care Turcia o are cu NATO – e a doua armata din NATO – si la ora actuala e de neinlocuit in Alianta Nord-Atlantica.”
Cum vor arata razboaiele viitorului
Cat de mare e pericolul rusesc? Adrian Cioroianu crede ca “Pericolul exista, dar trebuie definit, fiindca razboaiele viitorului nu vor mai fi cele pe care le stim, ci vor avea actori non-statali. Iata ce face Rusia in Ucraina – e un razboi unde statul rus teoretic nu e implicat, dar e evident ca sunt implicati soldati rusi. Acest tip de razboi va domina secolul XXI. Asta se intampla acum in Orient cu Califatul Islamic. Acest gen de provocari ne va bantui in continuare, asta este si concluzia summit-ului din Tara Galilor. Nu vor veni rusii peste noi, nu vor ataca o tara NATO. Dar pericolele pot sa existe – infiltrari, atacuri cibernetice si alte atacuri pe care abia am inceput sa le constientizam.”
Rolul nostru in NATO e insa foarte important, atrage atentia fostul sef al diplomatiei de la Bucuresti. “‘Un lant e fel de puternic precum cea mai slaba veriga a sa”. Romania nu poate sa fie subreda intr-o alianta puternica. NATO in aceasta zona e la fel de puternica precum Romania, Polonia sau Turcia. In privinta Poloniei, e loc de ceva mai mult la nivel diplomatic. Ministrul de externe polonez a fost foarte incantat sa joace in aceeasi liga cu ministrii de externe ai Germaniei sau Frantei, dar ar trebui sa fie ceva mai atent si la ministrii de externe din tari ca Romania.”
Decanul Facultatii de Istorie nu e insa la fel de optimist in privinta perspectivelor noastre in domeniul economic. “Posibilitatile noastre de a creste sanatos in urmatoarele decenii eu nu le vad. Vad acelasi gen de supunere a economiei romanesti unor interese care nu sunt romanesti . Cresterea sanatoasa a economiei romanesti se face prin dezvoltarea capitalului romanesc, pe care noi insa nu il incurajam. Profitul pleaca in alta parte. La 150 de ani la pasoptisti ideea e aceeasi, avem nevoie de capital romanesc, dar nu facem nimic pentru asta. Nu exista o situatie normala in politica totul e fluctuatie, totul e tranzitie. Imi vine sa rad cand aud de sfarsitul tranzitiei in economia romaneasca, noi suntem mereu in tranzitie.”
Romania si Rusia, despartite de economie
Adrian Cioroianu explica si de ce nu putem avea o relatie buna cu Rusia. “In 1935-1935 noi am reluat relatiile diplomatice cu Rusia, in acelasi timp cu Franta. Dar relatiile economice nu s-au putut dezvolta, pentru ca vindem acelasi lucru: materii prime, petrol, lemn, grane. Au trecut 80 de ani dar lucrurile nu s-au schimbat. Si daca ar fi o mare prietenie intre noi si rusi n-am avea ce sa ne vindem unii altora. Nu e situatia Germaniei. Daca am avea o industrie bazata pe productie si nu pe export am putea sa le vindem rusilor mai ieftin decat nemtii, dar nu e cazul. Din acest motiv au si aceasta relatie privilegiata cu Rusia."
"Germania are 300.000 de muncitori al caror salariu depinde de comertul cu Rusia, nu le poti spune oamenilor ca nu-si vor lua salariul pentru ca tara rupe legaturile cu Rusia. Aplica sanctiuni, dar nu rup aceste relatii economice. Angela Merkel si ministrul de externe Steinmeier sunt criticati in Germania, fiind considerati prea duri in raport cu Rusia, in vreme ce noi credem ca sunt de catifea. Inseamna ca sunt undeva la mijloc. Cand a aparut Germania la sfarsitul secolului al XIX-lea, tendinta ei de a veni catre est – Balcani si Polonia – s-a ciocnit de dorinta Rusiei de a se extinde in aceleasi zone. Pe harta Europei Germania si Rusia se intalnesc mereu de 200 de ani undeva la mijloc, iar acolo suntem si noi.”
“Nu trebuie sa ne dorim vreo clipa ca intre Germania si Rusia sa fie vreo noua cortina de fier”, spune fostul ministru de externe. “E de asteptat ca domnul Putin sa ramana in istorie ca cel care a castigat Crimeea dar a pierdut Ucraina. E o pierdere mare, nu o vor accepta usor, dar Ucraina va deveni probabil o punte intre spatiul occidental si cel rusesc. Rusia are si acum retineri in a fi parte a lumii occidentale. Elita ruseasca traieste aceasta dilema de sute de ani si probabil ca Putin isi va termina mandatele fara sa o rezolve.”
Rogozin, “nebun al regelui”
Adrian Cioroianu povesteste si din experienta sa diplomatica. “Germania nu are o relatie politica cu Rusia mai buna decat avem noi, exceleaza doar la nivel economic. In rest, rusii prefera sa discute cu mari puteri, adica direct cu americanii. Daca un ministru roman merge la Moscova sa discute o problema NATO, rusii spun ca nu discuta asta cu noi, ci cu americanii.”
“Politica externa a Rusiei e determinata de ambitiile conducatorului, nu e independenta”, spune Adrian Cioroianu. “Domnul Rogozin este un fel de “nebun al regelui”, ca personaj, urmareste interesul tarii sale, intr-un mod care adeseori poate sa deranjeze. Politica noastra e corecta in relatia cu Rusia. Nu avem mai multe optiuni. Avem antecedente in istorie: Nicolae Titulescu a fost dus de nas de ministrul de externe rus de atunci, care voia sa subrezeasca alianta noastra cu Polonia si ne tot promitea ca recunoaste unirea cu Basarabia. Titulescu a fost schimbat de la externe fiindca aliatii nostri au facut presiuni.”
Fostul sef al diplomatiei crede insa ca la ora actuala gestionam corect relatia cu Kremlinul. “Din 2008 incoace, Romania a fost printre cei care i-au tras de maneca pe aliati in privinta rusilor. Rusia fara Ucraina nu este imperiu, e doar o putere regionala. Asta o stie si Putin si de aceea nu ii convine noua orientare de la Kiev. De aceea au avut loc si evenimentele din Crimeea. Crimeea e parte din sistemul de securitate al Rusiei in aceasta parte a Europei. Daca trasezi o linie din Crimeea in Transnistria iar apoi la Kaliningrad, acea linie reprezinta sistemul lor de aparare fata de Occident. Nu cred ca vor renunta la el. De aceea nu cred ca Moldova va rezolva problema Transnistriei. Va trebui sa aleaga intre Transnistria si apropierea de Bruxelles.”
Adrian Cioroianu avertizeaza insa ca “vor aparea granite noi. Granitele nu sunt date de noi, ci trase pe harta de oameni ca noi, doar ca au mai multa putere. Pot aparea state noi pe harta, dar trebui sa ne gandim ce se afla in spatele lor. Noi avem impresia, de pilda, ca toti ucrainenii sunt la fel, dar nu e asa. Istoria e in spatele tuturor acestor evolutii din prezent. “
De ce romanii nu sunt altfel
Profesorul de istorie nu crede ca romanii sunt altfel, asa cum sustine colegul sau, Lucian Boia, “Structura noastra e profund occidentala, doar ca trebuie si educata. Avem instincte foarte bune, occidentale si latine, care ne-ar putea face castigatori in istorie.”
“Eu cred ca Romania nu e o tara altfel”, spune Adrian Cioroianu, “Eu cred ca romanii sunt foarte asemenatori cu toti cei din sudul Europei – din sudul Italiei, Spaniei, din Grecia. Nu are rost sa ne comparam cu Germania, e un masochism. Noi, cei din zona noastra, din sud, nu putem fi ca germanii. Romania nu e tara lui Dorel, in ciuda succesului pe care il are personajul. Avem o placere din a ne autocritica, ceea ce nici nu e rau in anumite doze. Dar e daunator sa spui ca la tine se aduna toate defectele. Comunismul ne-a exagerat calitatile, acum am inceput sa ne credem depozitarii unor defecte mult mai mari ca in realitate. Avem o capacitate de regenerare foarte mare, dar ne trebuie o conducere foarte decisa. Ne trebuie capital romanesc, pana cand il vom avea nu putem fi decat slujbasi.”
Carol I, model pentru viitorul conducator al tarii
Si fiindca suntem inaintea alegerilor pentru functia suprema in stat, Adrian Cioroianu a vorbit si despre ce ne invata istoria noastra despre conducatorul ideal al acestei tari. “Nu cred in conducatorul providential, dar in timp am ajuns la concluzia ca Carol I era un astfel de conducator. Venea la Palat ca la birou, ca la o slujba pe care o facea cu mare dedicatie.”
“Avem nevoie de un conducator care sa tina in primul rand la interesul national, si mai ales la cele economice. Din acest punct de vedere, Romania se intoarce la un tipar mai vechi, acela in care profiturile se exporta. Daca vom continua asa, se va adanci decalajul dintre noi si Occident. Regimul comunist din Romania a fost o dictatura de dezvoltare, din acest punct de vedere. Dar a dat faliment fiindca structura era bazata pe o utopie, pleca de la idei care nu au fost vreodata verificate economic. Se baza pe ideea ca omul se va multumi cu ce are, or fiinta umana nu functioneaza asa. In rest, ideea de planificare economica e una de care avem nevoie si astazi. La ora actuala noi ne bucuram daca se vinde gemul de prune, un model de autoturism sau un produs IT, dar de fapt reciclam o alta fictiune: cea ca noi putem face de toate, de la laser la creioane, cum voia si Ceausescu. Nu poti sa le faci pe toate, ideal e sa faci lucrurile mai scumpe. De asta germanii cumpara gaze si vand masini.”
Ce ne astepta in viitor? Specialist in trecut, Adrian Cioroianu are totusi mare incredere in ziua de maine si mai ales in cea poimaine, “Sunt foarte optimist pe termen lung, durata medie nu stim cum o depasim. Avem o capacitate de regenerare. Ca sa fie bine in Romania americanii trebuie sa ramana in Europa. Pentru ca Germania si Rusia sa nu-si dea mana americanii trebuie sa ramana in Europa, de asta au si venit. Stati cu ochii pe Turcia, doriti-va ca Bruxelles-ul, birocratic, asa cum e, sa ramana in picioare”. Fostul ministru de externe are insa un mare of: :e rusinos sa nu fim o putere navala la Marea Neagra, sa nu avem nave care sa poarte pavilionul Romaniei si sa duca marfuri romanesti”.
