O treime dintre elevii români fac meditații. Părinții cheltuiesc în medie 334 lei/lună
O treime dintre elevii români fac meditații, iar părinții cheltuiesc în medie 334 de lei pe lună pentru ele, arată prima cercetare pe această temă, realizată în ultimii 10 ani.
Trei sferturi dintre părinții care plătesc pentru pregătirea suplimentară speră că astfel copiii vor obține măcar cunoștințe de nivel mediu. Totuși, atrag atenția realizatorii studiului, sistemul meditațiilor este întreținut de familiile educate și cu stare care își doresc un avantaj competitiv pentru copiii lor.
Oana şi Alexandru au absolvit Colegiul Tehnic Transilvania din Braşov - şefi de promoţie. Deşi sunt cei mai buni din şcoala lor, amândoi au făcut meditaţii la matematică şi fizică încă din clasa a XI-a, ca să fie siguri că obţin note mari la bacalaureat.
„Una e când se predă la 25 de elevi şi alta e când se predă singur, în particular, iar profesorul ştie clar ce ştii şi ce nu ştii”, spune Oana Bothază.
Studiul IRES arată că jumătate dintre părinţii chestionaţi plătesc meditaţii în particular deoarece copiii lor nu înţeleg lecţiile la şcoală. Examenele sunt şi ele un motiv important. Unii simt însă că îşi trimit copilul la școală într-o competiţie şi vor să-i asigure un loc bun.
Rareș Pricoci, absolvent: „La clasă se predă foarte repede, nu se aşteaptă fiecare elev să îl înveţe în parte şi te ajută foarte mult meditaţiile. Sunt costisitoare dar, asta e!”
Profesorii spun că fenomenul meditaţiilor a apărut în primul rând pentru că programa pentru examene este foarte încărcată, iar clasele au prea mulţi elevi.
Camelia Continghiu, profesor: „Toată programa şcolară, toată curicula este mult prea încărcată pentru ceea ce se cere mai departe. Plus că sunt foarte mulţi în clasă. Nu ai cum orele de matematică sunt 2 sau 3 nu ai cum la 28 - 30 de elevi, nu ai cum să stai să aprofundezi.”
În ierarhia disciplinelor la care se fac meditaţii, matematica se află pe primul loc, urmată de limba română şi limbile străine. O lecţie particulară costă între 50 şi 100 de lei, iar frecvenţa e cel puţin săptămânală.
Aproape 80 la sută dintre cei chestionaţi au recunoscut că nu au primit chitanţă, factură sau bon fiscal.
Studiul scoate la iveală faptul că părinţii care apelează la meditaţii sunt de regulă din mediul urban, au venituri şi studii peste medie. Autorii recomandă, în consecinţă, ca resursele statului să fie direcţionate mai mult către elevii defavorizaţi. Ei ar putea primi vouchere educaţionale, care să fie folosite inclusiv la plata lecţiilor suplimentare, astfel încât să aibă şanse egale cu ceilalţi.
Etichete: general,
.webp)
