Ei cer recalcularea tuturor cheltuielilor alături de Banca Mondială, susținând că sunt supraestimate, și amenință că, dacă proiectul va fi adoptat în forma actuală, „va dispărea orice credibilitate a clasei politice”, iar efectele se vor resimți în anii imediat următori, prin agravarea crizei de personal și pierderea atractivității carierei didactice.
Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Anton Hadăr, a explicat că nemulțumirea principală vine din modul în care au fost calculate sumele. „În realitate, cheltuielile sunt supraestimate. De aici este nemulțumirea noastră și mergem să recalculăm cu Banca Mondială toate cheltuielile, pentru că suntem convinși că au făcut greșeli în calcul”, a declarat Hadăr.
El a acuzat că Ministerul Educației nu a colaborat cu sindicatele în realizarea calculelor, ci a luat date de la universități, „au pus și norme care nu există, și pe cele care s-au desființat și pe cele care nu sunt decât în part-time”.
Salarii sub 6.000 de lei și coeficienți inechitabili
Hadăr a dat ca exemplu situația din învățământul superior, unde majoritatea salariilor sunt sub 6.000 de lei net, inclusiv pentru lectori, asistenți și chiar pentru o parte dintre conferențiari. „Toate salariile noastre sunt sub 6.000 de lei. Oricine câștigă mai bine la aceste salarii”, a spus el.
Sindicatele cer o creștere a coeficienților de salarizare cu 0,3-0,4, care să includă și sporul de doctorat, dar și eliminarea inechității majore din sistem: în toate celelalte sectoare bugetare, raportul între salariul de intrare și cel de ieșire din sistem este de 1,5 la 1, în timp ce în educație este de doar 1,2 la 1. „În carieră, până ești la pensie, crești cu doar 20% salariu într-o viață de 40 de ani de muncă”, a subliniat Hadăr.
Marius Nistor: „Soluția este una singură – asumarea”
Vicepreședintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, Marius Nistor, a declarat că sindicatele nu au fost implicate în discuții decât la nivelul Ministerului Muncii, fără consultarea partenerilor sociali. El a subliniat că singura soluție acceptabilă este aplicarea grilei agreate în 2023-2024, chiar dacă este etapizată.
„Trebuie să înțeleagă foarte bine clasa politică. Este vorba de încredere, de angajamentele pe care și le asumă un președinte, un premier”, a spus Nistor. El a menționat că, deși Guvernul a înțeles cerințele sindicatelor, „tot încearcă să găsească soluții, dar soluția nu este decât una singură: asumarea acelor drepturi”.
Simion Hăncescu: „Situația se va agrava în următorii ani”
Secretarul general al FSLI, Simion Hăncescu, a avertizat că proiectul actual nu este serios și că efectele se vor vedea curând. „Anul acesta am avut la plata cu ora studenți, se vor pensiona masiv cadre didactice, vor pleca oamenii în sistem și nu vor mai veni tineri performanți. Este în pericol viitorul educației la modul foarte serios”, a spus Hăncescu.
El a criticat și faptul că, în timp ce în alte sectoare bugetare creșterile salariale sunt rezonabile, în educație rămân înghețate pentru 18% din personal.
„Decât o lege proastă, mai bine renunțăm la ea”
Anton Hadăr a spus că sindicatele i-au determinat pe oficiali să facă calcule serioase, arătând că suma de 3 miliarde de lei alocată, împărțită la 280.000 de salariați și 12 luni, ar însemna doar 892 de lei de persoană. „Unde sunt banii? Noi nu vedem. Sunt ici-colo unele creșteri nesemnificative de 300-400 de lei, iar în învățământul superior sunt chiar scăderi de venituri”, a afirmat el.
În concluzie, Hadăr a spus: „Decât o lege proastă, mai bine renunțăm la ea”. Sindicatele amenință că, dacă proiectul va fi adoptat fără modificările cerute, anul școlar ar putea începe în stradă, iar încrederea în clasa politică va dispărea complet.
