Elevii români se luptă cu depresia și anxietatea. Aproape jumătate spun că nu sunt sprijiniți

×
Publicitate

Școala nu înseamnă doar să ajuți copilul să învețe, ci și să-i susții permanent echilibrul menta, asta spun autorii primei cercetări complexe a bunăstării elevilor români care aduce concluzii alarmante.

În lipsa consilierii constante, afecțiuni ca depresia și anxietatea sunt frecvente. Comisia Europeană, a venit cu o recomandare: să introducem și noi o materie specială de învățare socio-emoțională.

Reporter: Cât de des vă simțiți obosite?

Eleve: „Foarte des! Școala și meditațiile, n-am ce să zic. Mergem la cafea și cam atâta”.

E o soluție care funcționează doar câteva ore, la cea mai frecventă problemă a elevilor din școlile publice. Cercetarea, făcută de UNICEF, Comisia Europeană și Ministerul Educației arată că 46% dintre ei simt o oboseală persistentă. 33% dintre școlari spun că se luptă cu neliniștea, supărarea și îngrijorarea. 31% se luptă și cu singurătatea.

Elev: „Colegi care au ajuns să nu mai vorbească cu noi la școală din cauza stresului, care nu ieșeau cu noi în weekend”.

În școlile de stat, un elev din opt este capabil de reacții emoționale intense, adică să devină agresiv sau să se izoleze brusc de cei din jur. Iar unul din șase riscă să devină anxios sau depresiv. Riscul este de două ori mai mare în cazul fetelor și tinde să crească spre finalul gimnaziului, înaintea examenului din clasa a opta.

Deși mare parte dintre elevi consideră că au o experiență școlară pozitivă, totuși 25% dintre ei sunt de părere că școala nu îi ajută să se dezvolte în viață. 40% nu se simt protejați și nici încurajați să spună ce gândesc sau ce simt.

Elev: „Înjurături, atâta. Ne-am obișnuit, să zic așa”.

Elev: „Nimic grav, să se ia la pumni sau... cum am auzit în alte licee, în alte zone din București, să se ia la cuțite”.

Copiii caută sprijin pe rețetele sociale, și mai puțini de la consilierii școlari sau psihologi.

Anna Riatti, reprezentantul UNICEF: „Avem nevoie și de părinți, să ne ajute să-i ținem pe copii în școală, să facă față dificultăților sociale și emoționale”.

Între timp, în Finanda, diriginții iau familia drept aliat, în cazul unui comportament problematic al copilului. Pregătesc din start un „plan pentru bunăstarea elevului” și monitorizează constant starea copiilor prin autoevaluări. Franța a introdus în programa tuturor copiilor de la 3 la 10 ani cursuri de empatie, iar din acest an toți profesorii trec printr-un training despre sănătatea mentală.

Articol recomandat de sport.ro
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Maya Jama a ”rupt” internetul cu ultima postare, după ce Ruben Dias s-a afișat cu noua iubită
Citește și...
Ministrul Educaţiei, Daniel David: „Testările în clasele a II-a, a IV-a și a VI-a vor fi schimbate”

Evaluările naţionale în clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a vor fi schimbate, a anunţat, marţi, ministrul Educaţiei, Daniel David.

Ministrul Educației: Când un sistem produce spre 50% analfabetism funcţional devine un risc de securitate naţională

Ministrul Educaţiei, Daniel David, a declarat luni, la moţiunea împotriva sa, că educaţia este în pericol, iar când un sistem produce spre 50% analfabetism funcţional devine un risc de securitate naţională.

Măsură controversată pentru elevii care deranjează orele. „Mie îmi sună a pușcărie”

Începutul de an școlar vine și cu o controversă legată de „sălile de detenție”. Mai exact, acele spații special amenajate pentru elevii care deranjează orele.

Recomandări
Nicușor Dan reia consultările pentru formarea Guvernului, la 1 septembrie: „Ar fi fost bine ca varianta Tomac să fii trecut”

Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că la începutul lunii viitoare va relua consultările cu partidele politice pe tema formării unui guvern.

Trump calmează aliații și dă asigurări că Putin nu va ataca NATO: „Am avut discuții bune cu el”

Preşedintele american Donald Trump a dat asigurări joi că omologul său rus, Vladimir Putin, 'nu va ataca un teritoriu al NATO', transmit AFP şi Reuters.

Dezastrul din Nepal, explicat: prăbușirea de la 7.000 de metri care a declanșat o viitură ireală

Dezastrul care a îndoliat Nepalul a pornit în câteva secunde, la peste 7.000 de metri altitudine, iar efectele s-au simțit la mai bine de 100 de kilometri distanță.