Doar 7% dintre elevii din școlile de meserii fac practică reală la firme. România se află la coada UE
România vrea dezvoltare economică, dar tolerează un sistem de educație cu performanțe slabe, care trimite absolvenți nepregătiți pe piața muncii.
Din școlile tehnice, ies tineri cu diplomă, dar fără meserie: doar șapte la sută au făcut practică reală la o firmă. De asemenea, mai puțini adulți români decât media europeană merg la cursuri, iar competențele digitale sunt la coada Europei. Combaterea analfabetismului funcțional apare, oficial, pentru prima dată că o prioritate în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025 – 2030.
În școlile de meserii avem o imagine cu două fețe. 61% dintre elevii de nivel mediu aleg școli de meserii, mai mulți decât în restul Europei.
Corespondent PRO TV: „Problema e că practica reală în firme aproape lipsește. În România, doar 7 % dintre elevii din școlile de meserii ajung să facă practică într-o companie, în timp ce în restul Europei procentul este de aproape zece ori mai mare. Iar asta se vede la angajare: la noi, după terminarea școlii, lucrează cam două treimi dintre tineri, față de 80 la sută în Uniunea Europeană".
Elev: „Am făcut practică, da în ultimii doi ani am stat doar în clasă, da a fost frumos. Făceam despre calitatea mediului, a aerului, a apei. Poți să ieși să fumezi dacă vrei, poți să pleci”.
Problemele încep însă mult mai devreme: prea puțini copii ajung la creșă sau la grădiniță, iar mulți sunt deja în urmă când pornesc în clasa întâi.
La 15 ani, aproape jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim la citire și matematică, iar trei din patru nu au competențe digitale de bază. România e pe primul loc în UE la părăsirea timpurie a școlii. Doar un sfert dintre tinerii între 25 și 34 de ani termină facultatea, iar la maturitate abia unul din cinci mai merge la cursuri, cu competențe digitale la jumătate față de media europeană.
Specialiștii spun că avem un sistem prea teoretic, puțin aplicat, cu reforme fără coerență, iar cadrele didactice nu sunt suficiente pregătite.
Banii europeni aduc totuși schimbări: prin PNRR se construiesc creșe și laboratoare, se dezvoltă educația duală și se organizează programe de ucenicie. Într-un interviu pentru Știrile PRO TV, vicepreședinta Comisiei Europene, Roxana Mânzatu, a vorbit despre fondurile europene care ar trebui să ajute România să recupereze aceste decalaje.
Roxana Mânzatu, vicepreședintele Comisiei Europene: „Pentru România, Comisia Europeană oferă suport financiar dedicat prin fondul Social European plus pe care de altfel îl coordonez, tocmai ca să ajute mai multă învățare. Vă dau un exemplu, noi am finanțat doar în programul educației și ocupare, finanțăm cu 102 milioane euro stagii de practică pentru elevi și studenți”.
La nivel european, programul Erasmus+ va avea în 2026 aproape 5 miliarde de euro pentru mobilități și proiecte educaționale, bani de care pot beneficia și elevii și studenții români din medii defavorizate. Însă fără practică serioasă, cursuri care chiar ajută și verificarea atentă a rezultatelor, riscăm că miliardele de euro pentru educație să nu îi ajute pe copiii și adulții din România.
