Universitatea din București a dat 6,5 milioane de euro pe o clădire. De ce este importantă

×
Codul embed a fost copiat

Cu o istorie de peste 160 de ani, clădirea care găzduiește Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a intrat în posesia Universității din Bucureșți. Instituția a plătit aproape 6,5 milioane de euro pentru imobilul din centrul Capitalei.

Clădirea poartă poveșți din vremea regilor și din zbuciumata perioadă comunistă. A găzduit aproape o șută de ani cea mai bună școală catolică de fete din Bucureșți, a fost confiscată de comunișți, iar recent, retrocedată.

“Noi suntem legați sentimental de această clădire, Pitar Moș înseamnă învățământul în Limbi Străine, nici nu putem să ne imaginăm altfel, învățământul bucureștean este legat de această clădire”, a explicat decanul. 

În 10 octombrie 1858, pe stradă din Pitar Moș, aproape de Universitate, câteva măicuțe catolice inaugurau Școala Sfânta Maria, devenită în timp cea mai bună școală de fete din București. La masarda clădirii erau dormitoare.

Laura Sitaru, decanul Facultății de Limbi și Literaturi Străine: "Aici sunt chilii, în care măicuțele locuiau, camerele în care locuiau, altele erau folosite pentru alte activități pentru păstrat documente. Sunt 16, masarda este toată suprafața clădirii. Sunt spații foarte mari, se pot amenaza spații foarte frumos, noi o să facem asta".

Citește și
Portocalele, simbol al sărbătorilor. Cum s-a schimbat consumul de citrice în România
Portocalele, simbol al sărbătorilor. Cum s-a schimbat consumul de citrice în România

Aici au învățat inclusiv fetele principesei Ileana a României, iar regii Carol I și Ferdinand, fiind catolici, se rugau frecvent în capela școlii. Școală a funcționat sub patronajul Bisericii Catolice până în 1948, când regimul comunist a confiscat clădirea, unde a funcționat Institutul Maxim Gorki, cu predare în limba rusă. Ulterior, clădirea a devenit sediu al FacultățIi de Limbi și Literaturi Străine.

Laura Sitaru, decanul Facultății de Limbi și Literaturi Străine: "Colegii au încercat să particularize să individualizeze în funcție de cultura pe care o predau aceste spații, ceea ce este foarte furmos pentru că în fiecare dintre ele putem să vedem indicii ale culturii respective. La departamentul de germană avem sala Izbăsescu, este întemeietorul acestui department și cel care a fondat studiile de germanistică în facultatea noastră".

Retrocedată proprietarilor ei istorici, Congregația Jesu, imobilul urma să fie eliberat de Universitate în următorii 4 ani și jumătate. Însă, de curând, Universitatea din Bucureșți a cumpărat imobilul cu 6,5 milioane de euro: un million din bugetul Ministerului Educației, iar diferența din fondurile Universității.

Marian Preda, rector UB: "Noi am făcut reparații cât a fost nevoie pentru utilizarea clădirii, doar că în ultimii ani după retrocedarea ei în instanță, acum aproximativ 5 ani, a trebuit să limităm repartatiile doar la chestiunile curente pentru că nu poți să faci lucrări de investiții considerente într-o clădire pe care nu o ai în proprietate".

Facultatea va renova sălile de curs, iar mansardă va fi transformată în spațiu educațional, pentru evenimentele culturale.

Clădirea este, prin suprafață și volum, a patra dintre cele peste 30 de imobile din patrimoniul Universității, după Palatul Universității din Bucureșți, fostul Azil Elena Doamna de pe Șoseaua Panduri și clădirea Facultății de Drept.

Articol recomandat de sport.ro
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Kosovarii nu au uitat de România! Cum au reacționat după tragerea la sorți a preliminariilor Cupei Mondiale
Citește și...
Portocalele, simbol al sărbătorilor. Cum s-a schimbat consumul de citrice în România
Portocalele, simbol al sărbătorilor. Cum s-a schimbat consumul de citrice în România

Pentru mulți români, sărbătorile de iarnă înseamnă și miros de portocale. În urmă cu mulți ani, portocalele erau mâncate doar de Crăciun, după ce se stătea la cozi uriașe.  

Alternative vegane pentru mesele festive. Ce produse pot fi găsite la târguri. „Sunt extraordinare”
Alternative vegane pentru mesele festive. Ce produse pot fi găsite la târguri. „Sunt extraordinare”

Pentru cei care evită să mănânce carne, brânză, ouă și lapte, sărbătorile pot părea o provocare. Dar piața produselor vegane este în plină dezvoltare.  

Târgurile de Crăciun din România, o atracție pentru străini. Care sunt cele mai vizitate
Târgurile de Crăciun din România, o atracție pentru străini. Care sunt cele mai vizitate

Încântați de prețuri și de atmosferă, mai aproape de tradițional decât de comercial, străinii vin să vadă târgurile noastre de Crăciun.  

Recomandări
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern
Surse | Răsturnare de situație în privința candidatului comun. Ruptura produsă deja în noul Guvern

Candidatul comun pentru alegerile prezidențiale de anul viitor este pus sub semnul întrebării în noul Executiv.

Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”
Sebastian Burduja, triumfător pe Facebook: România exportă curent din energie eoliană, „verde și ieftină”

România exportă din nou energie, produsă acum din centralele eoliene, afirmă ministrul de resort Sebastian Burduja, care pledează pentru acest tip de energie verde. Apa din lacurile de acumulare, pentru energia hidro, trebuie păstrată, spune el.

Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului
Dezinformări în mediul online. Reacția MApN după campania de fake news legată de „legea dronelor”. Prevederile proiectului

Apărarea și securitatea României nu sunt amenințate de Aliați și parteneri, spune răspicat MApN, care dezminte astfel dezinformările apărute pe tema modificărilor legislative în ceea ce privește apărarea spațiului aerian național împreună cu NATO.