Românul lucra atunci pe un șantier din apropiere. În fața instanței, el a povestit că evacua molozul și a ieșit prin garaj, unde a observat tabloul sprijinit pe o grămadă de scânduri, scrie Heute.

„Mi s-a părut păcat ca un asemenea lucru să fie aruncat”, le-a spus judecătorilor.

Curios să afle dacă obiectul avea vreo valoare, bărbatul nu a apelat la un expert în artă, ci la ChatGPT.

Cât costa obiectul

„Am întrebat ChatGPT cât ar putea valora”, a declarat el. Inteligența artificială i-a estimat valoarea la aproximativ 5.000 de euro. Abia după aceea a observat că tabloul provenea de la casa de licitații Dorotheum, motiv pentru care a contactat instituția pentru informații suplimentare.

Judecătorul l-a întrebat dacă avea experiență în domeniul artei.

„Nu, dar îmi plac avioanele”, a răspuns acesta sec.

Avocatul său a intervenit imediat: „Pur și simplu îi plac avioanele.” Explicația avea legătură cu lucrarea, care înfățișa un avion încărcat cu plumb.

Cum a scăpat bărbatul

La finalul procesului, judecătorul a considerat că inculpatul nu era în măsură să își dea seama de adevărata valoare a tabloului. În plus, nu s-a putut stabili cu exactitate momentul în care ar fi fost comisă presupusa faptă, astfel încât nu putea fi exclusă intervenirea prescripției răspunderii penale.

„În caz de îndoială, fapta este prescrisă”, a motivat judecătorul, dispunând achitarea bărbatului de 29 de ani.

Înainte de încheierea ședinței, magistratul i-a adresat și un sfat: „Data viitoare, întrebați înainte să luați ceva.” Astfel, tabloul nu a dus la un proces de milioane de euro, ci la unul dintre cele mai neobișnuite cazuri în care ChatGPT a fost menționat într-o sală de judecată din Viena.