Trei ani de la primul caz de COVID-19. Cum a evoluat pandemia din 2019 până azi

Coronavirus
Shutterstock

Astăzi, 17 noiembrie 2022, se împlinesc trei ani de la primul caz de COVID-19. Epidemia provocată de coronavirusul SARS-Cov-2 a îmbolnăvit peste 641 de milioane de oameni.

COVID-19 este o boală infecțioasă respiratorie cauzată de Coronavirusul Sindromului Respirator Acut Sever 2 (SARS-CoV-2).

Omenirea nu s-a mai confruntat niciodată cu acest virus și cu această boală.

Dintre cei care dezvoltă simptome specifice coronavirusului SARS-CoV-2, aproximativ 80% se recuperează de la boală fără a avea nevoie de tratament spitalicesc. Aproximativ 15% se îmbolnăvesc grav și necesită oxigen, iar 5% se îmbolnăvesc grav și au nevoie de terapie intensivă, se arată pe site-ul Agenției ONU pentru Refugiați.

Primul caz de COVID-19

Primul caz de COVID-19 din lume a fost identificat în urmă cu trei ani, pe 17 noiembrie 2019, în China. Potrivit autorităților, prima persoană infectată cu virusului SARS-CoV-2 a fost un bărbat în vârstă de 55 de ani din orașul Wuhan, provincia Hubei din China.

Citește și
Joan Baez
Joan Baez, revoltată de politica lui Trump, a revenit în studio pentru a înregistra melodia „No Kings”. VIDEO

Virusul s-a răspândit rapid și mai multe persoane au fost infectate. De la primul caz și până pe 15 decembrie 2019 au fost raportate 27 de cazuri de COVID-19 în China. Iar până pe 20 decembrie, numărul infecțiilor ajunsese la 60, potrivit scmp.com

Pe 27 decembrie, Dr. Zhang Jixian, șeful secției de pneumologie de la Spitalul Provincial Hubei, a raportat oficialilor din domeniul sănătății din China că mai mult de 180 de persoane au fost infectate cu noul coronavirus.

Pe 31 decembrie 2019, autoritățile chineze au alertat Organizația Mondială a Sănătății cu privire la cazurile de pneumonie virală din orașul Wuhan, potrivit datelor prezentate de organizaţie pe site-ul oficial, www.who.int.

La acea vreme, autoritățile au suspectat că virusul a provenit de la un aliment dintr-o piață de pește. Ulterior, oamenii de știință au suspectat că virusul ar proveni de la un liliac și s-a transmis la oameni de la alte animale.

Primul deces cauzat de virusul SARS-CoV-2

Pe 11 ianuarie, presa de stat din China a raportat primul deces cauzat de virusul SARS-CoV-2. Victima a fost un bărbat în vârstă de 61 de ani care frecvent piața de fructe de mare din Wuhan.

Primele cazuri de COVID-19 în afara Chinei

La 13 ianuarie 2020, s-a confirmat primul caz de COVID-19 în afara Chinei, în Thailanda,

Pe 20 ianuarie 2020, Japonia și Coreea de Sud  au confirmat cazuri de COVID-19.

A doua zi, pe 21 ianuarie, statul Washington a declarat primul caz de COVID-19. Potrivit autorităților, era vorba despre un bărbat în vârstă de 30 de ani care a dezvoltat simptome după ce s-a întors dintr-o călătorie în Wuhan.

Pe 22 ianuarie, misiunea OMS în China a publicat o declaraţie care evidenţia dovezi de transmitere de la om la om în Wuhan.

Pe 19 februarie 2020, Iranul a anunțat primele două cazuri de coronavirus, iar după mai puțin de o săptămână, țara a declarat că are 61 de cazuri de coronavirus și 12 decese, mai mult decât orice altă țară la momentul respectiv, cu excepția Chinei.

Primul caz confirmat de COVID-19 în România a fost înregistrat pe 26 februarie 2020. La fel ca în celelalte țări, boala a evoluat rapid. A debutat cu un număr redus de cazuri confirmate zilnic, ajungând până la 40.000 de cazuri până la sfârșitul lunii februarie 2022.

Evoluția epidemiei de COVID-19

Pe 23 februarie 2020, Europa a declarat epidemie majoră.

În Italia, numărul cazurilor creștea rapid. În regiunea Lombardia, oficialii au închis 10 de orașe după ce s-au înregistrat cazuri în la sud-est de Milano. Ulterior, s-a decis închiderea școlilor, iar evenimentele sportive și culturale au fost anulate.

Pe 11 martie 2020, pe fondul îngrijorărilor privind nivelurile alarmante de răspândire şi severitate ale boli, OMS a evaluat că epidemia de COVID-19 este o „pandemie”.

Pe 16 martie 2020, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, pe o durată de 30 de zile (16 martie - 14 aprilie).

Pe 17 martie 2020, liderii europeni au votat să închidă cel puțin 26 de țări pentru cel puțin 30 de zile.

Primul deces al unui pacient infectat cu noul coronavirus pe teritoriul României s-a înregistrat pe data de 22 martie, fiind vorba de o persoană în vârstă de 67 de ani, care avea afecţiuni preexistente foarte grave.

Până în aprilie 2020, pandemia de COVID-19 a îmbolnăvit mai mult de un milion de oameni din 171 de țări și a provocat  51.000 de decese la nivel mondial.

Variantele coronavirusului SARS-Cov-2

De când virusul SARS-CoV-2 a apărut pentru prima dată în Wuhan, China, materialul său genetic a suferit numeroase modificări, care l-au făcut mult mai ușor de transmis. Astfel, în decursul a trei ani, s-au identificat cinci variante majore ale coronavirusului SARS-Cov-2:

Alpha (B.1.1.7)

Beta (B.1.351)

Varianta Gamma (P.1)

Delta (B.1.617.2)

Omicron (B.1.1.529)

În mai 2021, pentru ca mutațiile coronavirusului să fie mai ușor de reținut, OMS a început să atribuie litere grecești variantelor  SARS-CoV-2:

Alpha (B.1.1.7)

Varianta Alpha a virusului SARS-Cov-2 a fost detectată pentru prima dată în Regatul Unit, iar în decembrie 2020 evoluția cazurilor a devenit alarmantă.

Varianta Beta (B.1.351)

Primul caz care cu Varianta Beta (B.1.351) a coronavirusului  s-a înregistrat în zona Africii de Sud. În decursul unui an, noua variantă s-a răspândit în alte 139 de regiuni din toată lumea.

Varianta Gamma (P.1)

Varianta Gamma a Coronavirusului SARS-COV-2 a fost descoperită în Brazilia. Iar în ianuarie 2021, alte 239 de regiuni de pe glob au declarat prezența coronavirusului.

Delta (B.1.617.2)

Varianta Delta (B.1.617.2) a fost detectată prima dată în India în luna mai 2021 și ulterior s-a răspândit în alte 176 de locații din toată lumea.

Omicron (B.1.1.529)

Varianta Omicron (B.1.1.529) a fost identificată prima dată pe 8 noiembrie 2021 în Africa de Sud, iar o lună mai târziu, pe 3 decembrie, noua variantă a fost identificată în peste 22 de locații din întreaga lumea, inclusiv în zone din America de Nord și de Sud, Europa, Africa, Asia și Australia.

Vaccinuri contra COVID-19

Pe 14 aprilie 2020, companiile Pfizer şi BioNTech au anunțat un acord de colaborare globală pentru dezvoltarea unui potenţial vaccin împotriva COVID-19. De asemenea, laboratorul farmaceutic britanic AstraZeneca a anunţat, pe 30 aprilie 2020, un parteneriat cu Universitatea Oxford, care prevedea fabricarea și distribuirea în lume a vaccinului contra coronavirusul SARS-Cov-2.

Pe 11 august 2020, preşedintele rus, Vladimir Putin a anunţat că Rusia a reuşit să devină prima ţară din lume care înregistrează un vaccin împotriva noului coronavirus, afirmând că una dintre fiicele sale şi l-a injectat. Vaccinul avea denumirea de „Sputnik V".

Pe 2 decembrie 2020, Marea Britanie a devenit prima ţară din lume care a aprobat spre utilizare vaccinul dezvoltat împotriva maladiei COVID-19 de compania americană Pfizer, în colaborare cu partenerul său german BioNTech, informa Reuters.

Pe 11 decembrie 2020, Administraţia Americană pentru Alimente şi Medicamente (FDA) a aprobat administrarea vaccinului dezvoltat de companiile Pfizer şi BioNTech.

Pe 14 decembrie 2020, o asistentă medicală din New York a devenit prima persoană care a fost vaccinată împotriva COVID-19 în Statele Unite ale Americii, ţara cu cele mai multe decese asociate coronavirusului din lume.

Situația Pandemiei de COVID-19 în prezent

Potrivit worldometers.info, la nivel gloval, până pe 17 noiembrie 2022 s-au înregistrat 641.690.915 de cazuri de COVID-19 și 6.620.645 de decese.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Cele trei stadioane pe care poate juca România la Cupa Mondială din 2026
GALERIE FOTO Cele trei stadioane pe care poate juca România la Cupa Mondială din 2026
Citește și...
Joan Baez, revoltată de politica lui Trump, a revenit în studio pentru a înregistra melodia „No Kings”. VIDEO
Joan Baez, revoltată de politica lui Trump, a revenit în studio pentru a înregistra melodia „No Kings”. VIDEO

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a determinat-o să se întoarcă în studio, a declarat pentru AFP legenda folk americană Joan Baez, care tocmai a înregistrat o nouă melodie de „protest”.

Un portret al legendarului boxer Mohamed Ali, pictat de Andy Warhol, a fost vândut pentru 18 milioane de dolari
Un portret al legendarului boxer Mohamed Ali, pictat de Andy Warhol, a fost vândut pentru 18 milioane de dolari

Un portret dedicat legendarului boxer Mohamed Ali, pictat de Andy Warhol, a fost vândut, în cadrul avanpremierei VIP a Art Basel Miami Beach, pentru 18 milioane de dolari unui colecţionar privat de către galeria Lévy Gorvy Dayan.

Se deschide Târgul de Crăciun organizat pe Esplanada Operei Naţionale Bucureşti. Concerte și ateliere pentru vizitatori
Se deschide Târgul de Crăciun organizat pe Esplanada Operei Naţionale Bucureşti. Concerte și ateliere pentru vizitatori

Târgul "Bucharest Opera Christmas Market", în al cărui program se regăsesc concerte, recitaluri şi spectacole de muzică clasică, precum şi ateliere pentru copii, se deschide, sâmbătă, pe esplanada Operei Naţionale Bucureşti (ONB).

Recomandări
Responsabili americani transmit Europei: Fără întărirea apărării până în 2027, SUA pot renunța la unele mecanisme NATO
Responsabili americani transmit Europei: Fără întărirea apărării până în 2027, SUA pot renunța la unele mecanisme NATO

Responsabilii americani i-au avertizat pe omologii europeni că, dacă nu-și consolidează până în 2027 capacitățile defensive, Statele Unite își vor sista participarea la anumite mecanisme de apărare ale NATO.

Căldură gratis în calorifere, trafic rutier ”ca afară” sau case pentru tineri. Ce promit candidații la Primăria Capitalei
Căldură gratis în calorifere, trafic rutier ”ca afară” sau case pentru tineri. Ce promit candidații la Primăria Capitalei

Energie termică gratis, fluidizarea traficului rutier sau locuințe pentru tineri. ȘtirileProTv.ro vă prezintă cele mai importante promisiuni electorale ale candidaților la alegerile pentru Primăria Capitalei, care sunt organizate în 7 decembrie 2025.

Criza apei i-a costat pe locuitorii din Prahova și Dâmbovița 120.000 euro pe zi. Restaurante și afaceri, forțate să caute apă
Criza apei i-a costat pe locuitorii din Prahova și Dâmbovița 120.000 euro pe zi. Restaurante și afaceri, forțate să caute apă

Criza apei din Prahova și Dâmbovița se îndreaptă spre o posibilă soluționare. Premierul Ilie Bolojan a anunțat că vineri seară alimentarea cu apă va fi reluată treptat, dar a avertizat că apa nu va fi deocamdată potabilă.