Prea puțini tineri muncesc în timpul școlii sau la facultate, în România. Există o explicație „balcanică”
Doar 2,5% dintre elevii şi studenţii români lucrează în timpul şcolii, în condiţiile în care media Uniunii Europene este de 18 procente.
Comparativ, în Olanda peste jumătate dintre cei care au între 15 şi 24 de ani muncesc şi merg la cursuri în acelaşi timp. Specialiştii spun că în ţările balcanice, mentalitatea transmisă de familii este că un loc de muncă nu este necesar, atâta timp cât părinţii au o situaţie materială bună.
Legislaţia din România îţi permite să te angajezi, cu normă redusă, de la 16 ani, urmând ca de la 18 să poţi opta pentru o normă întreagă, într-o varietate de domenii. Doritorii sunt însă foarte puţini.
Alegeri 2024
08:09
LIVE TEXT | Alegeri prezidențiale 2024 - prezența la vot. Peste 40.000 de oameni au votat în primele 10 minute
07:29
HARTĂ. Informații în timp real despre alegerile prezidențiale tur 1 - prezență, rezultate
07:24
Poliţia Română, noi precizări în cazul acuzaţiilor USR şi al sancţiunilor date pentru „continuarea propagandei electorale”
07:18
AFP: Alegeri în România - Candidatul extremei dreapta ar putea ajunge la putere
Reporter: De ce crezi că elevii şi studenţii romani sunt reticenţi la ideea de a lucra în timpul studiilor?
Tânăr: „Păi nu cred că ni se prezintă aceste idei la şcoală şi liceu, nici acasă, părinţii nu prea încurajează asta.”
Mulţi nu au timpul necesar, sau sunt întreținuți în continuare de către părinţi, de acasă.
„Presupun că majoritatea sunt leneşi, probabil le dau părinţii bani, aşa că nu cred că au nevoie”, consideră altcineva.
„Am încercat dar nu am fost angajată. Am încercat la un restaurant să devin ospătar dar nu, nu am reuşit”, explică o tânără.
Mentalitatea noastră este una din cauzele pentru care elevii şi studenţii nu îşi pun problema unui loc de muncă pentru a avea bani de buzunar.
Specialist Resurse Umane: „Sunt țari în care, indiferent de situația materială, tânărul va trebui să muncească pentru bani de buzunar. Şi România, nu doar România, toată zona Balcanilor, în care daca părinţii pot să îşi permită, îl vor susţine să îşi facă studiile....lipsesc consilierii în carieră, tinerii, elevii, nu au de unde să ştie ce joburi, ce meserii, ce ar putea să facă.”
Massimo studiază arhitectura şi este în anul 4 de facultate. Lucrează de peste 2 ani la o librărie şi ajuta la componenta de grafica.
Massimo Tăzlăuanu, student: „În momentul de faţă sunt remote, lucrez part-time, am fost până în momentul de față full-time, dar acum încep facultatea, e nevoie sa trec la part time. Am mai lucrat şi înainte să încep facultatea, acum fiind nevoit, trebuie să mă şi ajut, am nevoie de un venit”
Reporter: Crezi că îţi afectează studiile faptul că munceşti în acelaşi timp?
Massimo: „Nu neapărat, pentru că ştiu cum să le împart”
Elev: „M-am gândit, da, să fac şi eu nişte bani, poate să nu mai cer părinţilor, poate îmi iau ceva cu ei. Fiind la început, m-am gândit să tund iarba sau să ajut pe cineva”.
„Mă gândesc că poate anul viitor pot să fac babysitting” spune altcineva.
Ana Bulai, sociolog: „Un tânăr renunţă la confortul lui pentru că are să demonstreze ceva, un motiv de mândrie, vrea să arate familiei, iubitei, societăţii că este demn să fie luat în seamă într un sistem de valori, dacă acest sistem de valori nu există, el nu mai vrea să demonstreze nimic, nimănui.”
Ana Visian, manager marketing platformă de joburi: „La joburile part-time, pot să înceapă salariile şi de la 300-400 euro, dar veniturile tale pot creşte. Dacă alegi un job full-time, lucrurile se schimbă”.
Pe de altă parte, în ultimul an, numărul tinerilor care vor să plece din ţară s-a triplat, arată rezultatul barometrului "Insights PulseZ. Fetele își doresc mai mult decât băieții să plece, iar pe grupe de vârstă, cei din categoria 16-18 ani sunt cei mai deciși.
