Piața de artă din România se extinde. Colecționarii investesc sume mari de bani în opere
Milioane de euro s-au investit în artă în licitațiile din decembrie, la o singură casă de licitații. S-au stabilit recorduri, fie că vorbim de obiecte de artă oferite drept cadouri de Crăciun, fie despre piese de colecție achiziționate de pasionați.
Potrivit estimărilor specialiștilor, deși traversăm vremuri incerte din punct de vedere economic, piața de artă a crescut cu peste 8 procente doar în ultimul an. Mulți colecționari privesc arta și ca pe o investiție, care își poate păstra sau crește valoarea în timp.
Silviu Ciurea Ilcuș este colecționar de artă. De la piese rare, precum acest birou mobil folosit de conchistadori în secolul al XVI-lea, și până la lucrări ale unor artiști foarte tineri.
Cu operele colecționate de-a lungul timpului, a pus bazele unei galerii și a unei fundații. Colecția devine mai importantă decât fiecare operă în parte, spune el.
Silviu Ciurea Ilcuș, colecționar de artă: „În mod ciudat, se reflectă și asupra lucrărilor. Pentru că valoarea colecției atribuie o valoare secundară lucrărilor. Dacă o lucrare apare la vânzare dintr-o colecție consacrată, acesta e un certificat. Se vinde mai scump, se vinde mai bine. Să ne gândim la o lucrare prezentată că vine din colecția Dona sau Zambaccian, prețul ei este cert mai mare decât dacă ar fi prezentată din partea domnului Ionescu din colecția domnului Popescu.”
Peste 60% din colecționarii de artă români sunt bărbați, arată un studiu recent Deloitte, făcut în colaborare cu Asociația RAD.
Mulți se îndreaptă către tablouri, dar populare sunt și sculpturile ori fotografiile. Colecționarii sunt chiar mai tineri decât în alte țări. Cei mai mulți au între 45 și 54 de ani.
Catinca Tăbăcaru, Asociația RAD, organizator RAD Fair: „Noi acum intrăm într-o creștere în România, o simțim toți, este un val, o luăm în sus. Și atunci generația tânără are o putere, are foarte mult spațiu și libertate să crească, să investească. Dacă te uiți în societăți mai saturate, mai mature, banii sunt concentrați puțin mai sus ca vârstă, pe la 60 de ani.”
Corina Dimitriu, partener Deloitte: „Colecționarul român achiziționează din principii estetice și emoționale, de a avea lucrarea respectivă; nu primează în achiziție beneficiul financiar al lucrării. În schimb, jumătate dintre respondenții din studiul nostru au confirmat că sunt atenți și la partea financiară.”
Așadar, mulți privesc arta și ca pe o investiție alternativă. În unele cazuri, câștigul poate fi serios.
De exemplu, „Țărăncuță cu margele roșii”, de Grigorescu, a fost adjudecată cu 365.000 de euro recent, după ce fusese vândută acum mai bine de un deceniu cu aproximativ 200.000 de euro, potrivit unei case de licitații.
Licitația de iarnă a stabilit, de asemenea, recorduri: 175.000 de euro pentru „Costum verde de bal” de Grigorescu sau 165.000 de euro pentru „Tătăroaică privind marea”, de Tonitza.
Pot crește ca valoare în timp și opere vândute acum cu câteva sute de euro. Este nevoie însă de câteva elemente.
Horia Iova, art adviser: „Vizibilitatea artistului, talentul și personalitatea, până la urmă, odată cu ele se dezvoltă și prezența, cota, calitatea lucrărilor. Există și investiția mai activă în artă. Există colecționari, nu puțini, care investesc în trimiterea lucrărilor la expoziții, cataloage, în asamblarea expozițiilor cu propria colecție, și asta contribuie semnificativ la creșterea cotelor artiștilor.”
Alexandra Smedoiu, vicepreședinte CFA România: „Există, ca și în domeniul financiar, experți care se ocupă cu identificarea acestor opere de artă, care au potențial să își păstreze valoarea în timp sau să o crească.”
Aproape jumătate din numărul de tranzacții ale unei mari case de licitații sunt în jurul sumei de 1.000 de euro.
