Arheologii au făcut o descoperire spectaculoasă în orașul medieval Kolomna, din Rusia: un vas mic de ceramică în care au fost ascunse peste 2.600 de monede de argint. Comoara a fost îngropată în urmă cu aproape șase secole și a rămas acolo până în prezent, scrie Live Science.
Descoperirea a fost făcută în apropierea Kremlinului istoric din Kolomna, unul dintre cele mai importante centre medievale ale regiunii. Arheologii au găsit un mic vas de ceramică, îngropat într-o groapă puțin adâncă. În interior se afla adevărata comoară.
Specialiștii au scos din vas peste 2.600 de monede de argint de tip „denga”, reprezentând cel mai mare tezaur intact de monede din prima jumătate a secolului al XV-lea descoperit până acum în Rusia.
Monedele puteau cumpăra două case și o herghelie
Importanța descoperirii nu constă doar în cantitatea de argint. Potrivit cercetătorilor, valoarea tezaurului ar fi fost suficient de mare, la momentul respectiv, pentru a cumpăra două case în oraș și o herghelie de cai.
Pentru numismați, însă, tezaurul reprezintă o adevărată capsulă a timpului. Deoarece monedele au fost ascunse împreună, ele oferă informații despre tipurile de bani care circulau simultan în Kolomna și în teritoriile aflate sub autoritatea Marelui Cnezat al Moscovei.
„Dimensiunea considerabilă a tezaurului oferă speranța că acest ansamblu unic de monede va reflecta în detaliu componența monedei aflate în circulație în acea perioadă”, au transmis cercetătorii de la Institutul de Arheologie al Academiei Ruse de Științe.
Cele mai multe monede au fost emise în timpul domniei marelui cneaz Vasili I Dmitrievici, care a condus între 1389 și 1425, și al fiului său, Vasili al II-lea, domnitor între 1425 și 1462.
Peste 350 de tipuri de monede necunoscute până acum
Cercetarea tezaurului le oferă specialiștilor posibilitatea de a studia în detaliu modul în care erau produse monedele în secolul al XV-lea.
În acea perioadă, monedele erau bătute manual, folosindu-se matrițe gravate individual. Fiecare matriță putea avea mici diferențe în ceea ce privește imaginile sau inscripțiile de pe monede.
În tezaur au fost identificate deja caracteristici provenite de la matrițe care nu mai fuseseră observate până acum. Până în prezent, cercetătorii au identificat peste 350 de variante de monede necunoscute anterior.
O parte importantă a tezaurului este formată și din monede bătute local, ceea ce le permite arheologilor să urmărească mai bine evoluția tehnicilor de producție și a matrițelor folosite la Kolomna pe o perioadă de cel puțin 15 ani.
Unele dintre monedele emise în timpul domniei lui Vasili I prezintă imaginea unei păsări în zbor, un motiv considerat extrem de rar. Este posibil ca tezaurul să conțină și ultimele exemplare ale monedelor locale de la Kolomna care au folosit acest model.
Cine ar fi ascuns comoara
Valoarea mare a tezaurului sugerează că proprietarul era o persoană înstărită. Ar fi putut fi un reprezentant important al administrației Marelui Cneaz sau un negustor de succes.
Cele mai recente monede din tezaur au fost bătute de Vasili al II-lea în a doua jumătate a anilor 1420, ceea ce oferă un indiciu cu privire la momentul în care comoara a fost ascunsă și abandonată.
Una dintre ipotezele cercetătorilor este legată de o epidemie care a afectat regiunea între 1425 și 1427. Proprietarul ar fi putut muri în timpul epidemiei, fără ca altcineva să știe unde își ascunsese averea.
Astfel, vasul cu cele peste 2.600 de monede a rămas îngropat timp de aproximativ șase secole, până când a fost descoperit de arheologi.
