Perioada de probă la job în 2026. Cât durează și ce drepturi ai dacă te angajezi la un nou loc de muncă

Și, mai ales, cât poate dura legal perioada de probă? Deși este una dintre cele mai întâlnite clauze din contractele de muncă, perioada de probă continuă să fie înconjurată de mituri. Mulți cred că în această etapă nu beneficiază de toate drepturile unui angajat sau că pot fi obligați să lucreze câteva zile „în probă”, fără contract.

În realitate, Codul muncii stabilește reguli clare. Perioada de probă începe doar după semnarea contractului individual de muncă și nu înseamnă că salariatul este mai puțin protejat de lege. Există însă câteva reguli speciale privind durata acesteia și modul în care poate înceta raportul de muncă.

Ce înseamnă perioada de probă și care este durata maximă permisă de lege

Perioada de probă este intervalul în care atât angajatorul, cât și noul salariat au posibilitatea să vadă dacă relația de muncă este potrivită. Angajatorul verifică aptitudinile profesionale ale persoanei nou-angajate, iar salariatul poate decide dacă postul, responsabilitățile și mediul de lucru corespund așteptărilor sale.

Un aspect important este că perioada de probă nu înseamnă „muncă de test”, fără forme legale. Contractul individual de muncă trebuie încheiat înainte de începerea activității, iar salariatul este angajat cu drepturi depline încă din prima zi.

Perioada de probă nu este stabilită automat pentru orice angajare. Codul muncii prevede că aceasta poate fi introdusă la încheierea contractului individual de muncă, dacă angajatorul și salariatul sunt de acord. Durata trebuie să fie menționată în contract și nu poate depăși limitele maxime prevăzute de lege.

Potrivit Codului muncii, perioada de probă poate avea o durată de:

• maximum 90 de zile calendaristice pentru funcțiile de execuție;
• maximum 120 de zile calendaristice pentru funcțiile de conducere;
• maximum 30 de zile calendaristice pentru persoanele cu handicap, în cazul verificării aptitudinilor profesionale.

Durata perioadei de probă trebuie să fie prevăzută expres în contractul individual de muncă. Angajatorul nu poate modifica ulterior această clauză după propria apreciere și nici nu poate depăși limitele maxime stabilite de Codul muncii.

Cum se face încetarea contractului în perioada de probă

Una dintre particularitățile perioadei de probă este faptul că raporturile de muncă pot înceta mult mai simplu decât după expirarea acesteia.

Codul muncii prevede că, pe durata sau la sfârșitul perioadei de probă, contractul individual de muncă poate înceta printr-o simplă notificare scrisă, la inițiativa oricăreia dintre părți.

Asta înseamnă că:

• nu este necesară acordarea unui preaviz;
• decizia nu trebuie motivată;
• atât angajatorul, cât și salariatul pot decide încetarea contractului.

Cu alte cuvinte, dacă angajatorul apreciază că persoana nu se potrivește postului, poate înceta contractul fără procedura obișnuită a concedierii.

Este important de făcut diferența între încetarea contractului în perioada de probă și concedierea disciplinară. În primul caz, angajatorul nu este obligat să demonstreze că salariatul a încălcat regulamentul intern sau că a săvârșit o abatere disciplinară. Practic, legea permite încetarea colaborării dacă una dintre părți consideră că raportul de muncă nu este potrivit.

 În același timp, dacă noul angajat constată că locul de muncă nu corespunde așteptărilor sale, poate pleca fără să respecte perioada de preaviz aplicabilă unei demisii obișnuite.

Specialiștii în dreptul muncii atrag însă atenția că notificarea trebuie făcută în formă scrisă, iar încetarea contractului nu poate fi folosită pentru a masca măsuri discriminatorii sau alte încălcări ale legislației muncii.

Drepturile angajatului în perioada de probă

Unul dintre cele mai răspândite mituri este că salariatul aflat în perioada de probă are mai puține drepturi decât ceilalți colegi. În realitate, Codul muncii prevede exact contrariul.

Pe toată durata perioadei de probă, angajatul beneficiază de toate drepturile prevăzute de legislația muncii și de contractul individual de muncă.

Astfel, acesta are dreptul la:

• salariul stabilit prin contract;
• concediu de odihnă, proporțional cu perioada lucrată;
• concediu medical, în condițiile legii;
• sporuri și alte beneficii prevăzute în contract sau în regulamentul intern;
• protecția oferită de legislația muncii.

De asemenea, perioada lucrată se ia în calcul ca vechime în muncă și apare în istoricul profesional al salariatului, la fel ca orice altă perioadă lucrată în baza unui contract individual de muncă.

Dacă angajatul efectuează ore suplimentare, lucrează în schimburi sau beneficiază de alte drepturi salariale prevăzute în contract, acestea trebuie acordate și pe durata perioadei de probă.

Inspectorii de muncă atrag atenția că perioada de probă nu trebuie confundată cu munca fără contract. Dacă un angajator solicită unei persoane să lucreze câteva zile „să vedem dacă ne înțelegem”, fără încheierea unui contract individual de muncă, situația poate fi încadrată drept muncă nedeclarată și este sancționată de lege.

Poate fi prelungită perioada de probă la job? Ce spune Codul muncii

În mod obișnuit, răspunsul este nu.

Unii angajatori încearcă să prelungească perioada de probă prin acte adiționale, însă Codul muncii nu permite depășirea limitelor maxime stabilite pentru același contract individual de muncă.

În același timp, legea prevede că, pe durata executării aceluiași contract individual de muncă, poate exista o singură perioadă de probă.

Legea prevede însă și câteva excepții. O nouă perioadă de probă poate fi stabilită dacă salariatul ocupă o altă funcție în cadrul aceleiași companii sau începe să lucreze în condiții grele, vătămătoare ori periculoase, situații expres prevăzute de Codul muncii.

În schimb, dacă activitatea este suspendată, de exemplu în cazul unui concediu medical, și perioada de probă se suspendă și va continua după revenirea salariatului la serviciu.

Ce trebuie să rețină orice angajat

Pentru cei care încep un nou loc de muncă, perioada de probă ar trebui privită ca o etapă de acomodare, nu ca o perioadă în care sunt lipsiți de protecția legii. Atât angajatorul, cât și salariatul au posibilitatea să încheie colaborarea mai ușor decât după expirarea perioadei de probă, însă drepturile salariale, concediile și celelalte garanții prevăzute de Codul muncii rămân aceleași din prima zi de lucru. Cunoașterea acestor reguli îi poate ajuta pe angajați și angajatori să evite neînțelegerile și să știe exact care sunt drepturile și obligațiile fiecărei părți.