Oseminte umane vechi de 450.000 de ani, descoperite într-o peşteră preistorică din Franţa
Oseminte "foarte rare" şi vechi de 450.000 de ani, găsite în peştera Tautavel din sud-vestul Franţei, au fost identificate şi atribuite unei fiinţe umane, au anunţat miercuri reprezentanţii centrului de cercetare dedicat acestui sit preistoric celebru.
Este vorba despre un fragment de peroneu cu o lungime puţin mai mică de şase centimetri, descoperit în urmă cu 18 ani, a precizat arheologul Christian Perrenoud, coordonatorul cercetărilor ştiinţifice, realizate în manieră sistematică în acest sit începând din 1964, scrie Agerpres, care citează AFP.
După părerea lui, "este foarte rar să găsim oseminte umane din acea epocă, mai ales pentru că oamenii care au trăit în urmă cu peste 100.000 de ani nu îşi îngropau morţii".
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
În plus, este dificil de aflat dacă un fragment atât de mic, precum acel fragment de peroneu, a aparţinut unei fiinţe umane.
"Când aveţi un fragment de 40 de centimetri, veţi spune imediat" că el a aparţinut probabil unui om, a declarat cercetătorul francez.
"Dar când găseşti un fragment de doar câţiva centimetri, ştiind că există 122 de specii fosile descrise şi găsite în acea peşteră, suntem foarte atenţi înainte de a afirma că el provine de la un om", a adăugat Christian Perrenoud.
Acesta este unul dintre motivele pentru care "a fost nevoie de 18 ani" pentru a identifica acel fragment. "Trebuie să îl verificăm, să vedem dacă provine cu adevărat de la un om, nu de la un alt animal", a explicat expertul francez.
Acea verificare a fost făcută mai ales prin diverse comparaţii cu schelete ale omului actual, care seamănă însă destul de mult cu cele ale strămoşilor lui îndepărtaţi, dar şi cu alte oseminte deja identificate ca fiind umane.
"Ca urmare, este vorba despre un fragment de peroneu. Mai avem şi altele în acel sit, cu care am putut să îl comparăm. Avem chiar şi un alt fragment care ar putea să aparţină aceluiaşi individ", a precizat profesorul Perrenoud.
În schimb, nicio secvenţiere ADN nu a fost posibilă pe fosile atât de vechi.
"Nu putem deocamdată să mergem dincolo de pragul de 80.000 de ani în urmă, cel mult, cu analiza ADN, deşi există exemple în Spania, unde s-a reuşit să se meargă puţin mai departe pe firul istoriei", a adăugat acelaşi expert.
Peştera Tautavel, situată la 20 de kilometri nord-vest de Perpignan, a furnizat deja cercetătorilor un număr mare de fosile, care au permis reconstituirea evoluţiei faunei, florei, peisajelor şi climatelor mediteraneene din perioada 100000 î.e.n. - 70000 î.e.n.
