Marin Preda. Viața și opera unuia dintre cei mai mari romancieri români
Marin Preda este a fost unul dintre cei mai mari prozatori români din perioada postbelică și membru al Partidului Comunist din România. Printre operele de succes ale sale, se numără „Moromeții ”și „Cel mai iubit dintre pământeni.”
Pe 5 august 2022 se împlinesc 100 de ani de la nașterea lui Marin Preda, unul dintre cei mai mari prozatori români.
Marin Preda a fost un om de cultură implicat în viața politică și deși era membru al Partidului Comunist Român, nu îi era teama să-și susțină părerea, chiar dacă era contrară conducerii țării.
Alegeri 2024
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
22:40
Ce a răspuns Nicolae Ciucă la întrebarea dacă a scris versurile manelei ce i-a fost dedicată de Dani Mocanu
22:10
„Cine poate să-l oprească pe Simion”. CTP: „În acest tur 1, fiecare candidat va fi pe barba lui, mai puțin dna Lasconi”
Pentru a se asigura că nu se va introduce realismul socialist, Marina Preda s-a dus la Nicolae Ceaușescu și i-a zis: „Dacă vreți să introduceți realismul socialist, eu, Marin Preda, mă sinucid”, povestea Adrian Păunescu pentru Jurnalul în 2008.
Cine a fost Marin Preda
Marin Preda s-a născut pe 5 august 1922, în comuna Siliștea-Gumești din județul Teleorman, în familia lui Tudor Călărașu și a Joiței Preda, care mai aveau cinci copii din căsniciile anterioare.
Din prima căsătorie, Joița avea două fete, pe Maria și pe Mița, iar Tudor Călărașu avea trei băieți, pe Ilie, Gheorghe și pe Ioan. După căsătorie, cei doi soți i-au avut împreună pe Ilinca, Marin și pe Alexandru.
Din cauza faptului că părinții nu credeau în învățătura primită la școală, Marin Călărașu, așa cum era trecut în catalog, a terminat cu mare greutate clasele primare, pentru că trebuia să-și ajute părinții la treburile din gospodărie. Însă cu toate acestea, era considerat cel mai bun elev din școală.
Fără niciun ajutor financiar din partea părinților și fără susținere morală, Marin Preda s-a hotărât să plece la București pentru a-și continua studiile.
În aprilie 1942, pe când avea 20 de ani, Marin Preda a ocupat un post de corector la ziarul „Timpul”, la care un an mai târziu a debutat cu schița „Pârlitu”, după care a continuat să publice „Strigoaica”, „Salcâmul”, „Calul”, „Noaptea” și „La câmp”.
În septembrie își dă demisia de la publicația „Timpul” și, pentru scurt timp, se angajează la Institutul de statistică.
La recomandarea lui Eugen Lovinescu, poetul Ion Vinea îl angajează pe Marin Preda ca secretar de redacție la „Evenimentul zilei”.
În martie 1943, Marin Preda a publicat opera „Colina” în ziarul „Vremea războiului”, iar în aprilie, a publicat schița „Rotila”.
Marin Preda a participat la câteva ședințe ale cenaclului „Sburătorul”, condus de criticul Eugen Lovinescu, unde le-a citit celor prezenți nuvela „Calul”.
În 1948, Marin Preda publică primul volum, „Întâlnirea dintre pământuri”, în care se regăsește și nuvela „Calul”.
Între 1949 și 1955, Marin Preda scrie primul volum al romanului Moromeții, care este considerat o capodoperă.
În 1952, Marin Preda devine redactor la revista „Viața românească”, iar în 1956 primește „Premiul de Stat” pentru romanul Moromeții.
Cele trei căsătorii ale lui Marin Preda
În 1955, Marin Preda se căsătorește cu poeta Aurora Cornu.
Mariajul celor doi a durat doar trei ani, iar în 1959 s-a căsătorit cu Eta Vexler, care ulterior a emigrat în Franța la începutul anilor ‘70.
În 1967, Marin Predă publică al doilea volum al romanului „Moromeții”.
După despărțirea de Eta, Marin Preda se căsătorește cu Elena, cu care a avut doi băieți, Nicolae și Alexandru.
În 1976, Marin Preda publică a doua ediție a romanului „Marele singuratic”, iar în 1977 publică romanul autobiografic „Viața ca o pradă”.
În 1980, Marin Preda publică ultimul său roman, „Cel mai iubit dintre pământeni”.
Pe 16 mai 1980, scriitorul Marin Preda se stinge din viață la casa de creație a scriitorilor români de la Mogoșoaia.
Moartea marelui scriitor este unul dintre marile mistere ale literaturii române. Există mai multe variante, dar având în vedere că vorbim de perioada comunistă, informațiile despre ce s-a întâmplat cu adevărat sunt destul de reduse.
Potrivit raportului medico-legal, cauza morții ar fi fost asfixia mecanică iar în urma autopsiei s-a constatat că avea o alcoolemie de 3 la mie în sânge și s-ar fi înecat cu propria vomă.
Totuși, fratele scriitorului susține că a fost ucis de oamenii Securității, având în vedere că ultimele sale cărți, Delirul și Cel mai iubit dintre pământeni nu erau tocmai comode pentru Partid.
Unii au speculat că de fapt ar fi fost ucis de agenți secreți ai KGB.
Marin Preda a fost înmormântat pe Aleea Scriitorilor din Cimitirul Bellu.
Cele mai cunoscute opere ale lui Marin Preda
Romane
„Moromeții” (1955);
„Moromeții” – volumul II” (1967);
„Delirul” (1975)
„Viața ca o pradă” (1977);
„Cel mai iubit dintre pământeni” (1980);
Nuvele
„Întâlnirea din pământuri” (1948);
„O adunare liniștită” (1949);
„Ferestre întunecate” (1956);
„Îndrăzneala” (1958);
Schițe și eseuri
„ Pârlitu” (1942);
„Strigoaica” (1942);
„Calul” (1942);
„La câmp” (1942);
„Rotila” (1943);
Romanul „Moromeți”
Moromeții este un roman social, structurat în două volume, care a fost publicat la Editura de Stat pentru Literatură și Artă în 1955 și în 1967.
Romanul ilustrează viața de la țară în perioada interbelică, iar tema principală este destrămarea familiei. Personajele din carte sunt inspirate din membrii familiei scriitorului.
Filme după capodoperele lui Marin Preda
Mai multe nuvele și romane scrise de Marin Preda au prins viață în producțiile cinematografice.
• Cel mai iubit dintre pământeni (1993)
• Moromeții (1987) - Care poate fi urmărit pe Voyo.ro.
• Marele singuratic (1976)
Opere scrise de Marin Preda, incluse în programa pentru Bacalaureat
• „Moromeții”
• „Cel mai iubit dintre pământeni”