Cercetătorii atrag atenția că folosirea telefoanelor pentru a asculta muzică ar putea reprezenta o sursă neglijată de distragere a atenției la volan, însă subliniază că studiul nu demonstrează că streamingul muzical a provocat decesele suplimentare, scrie Euronews.
Studiul, publicat în JAMA Network Open, a analizat 233.809 decese în accidente rutiere produse în SUA între 2017 și 2022, folosind date din Fatality Analysis Reporting System.
Albumele Taylor Swift, Drake și Bad Bunny, printre cele analizate
Cercetătorii s-au concentrat asupra datelor de lansare pentru 10 dintre albumele care au înregistrat cele mai multe ascultări în prima zi în perioada analizată.
Lista a inclus unele dintre cele mai importante lansări muzicale din ultimii ani, printre care Midnights și Red (Taylor's Version) ale lui Taylor Swift, Certified Lover Boy al lui Drake, Un Verano Sin Ti al lui Bad Bunny, Mr. Morale & the Big Steppers al lui Kendrick Lamar și Harry's House al lui Harry Styles.
Cercetătorii au comparat numărul deceselor în accidente rutiere în zilele în care aceste albume au devenit disponibile pe platformele de streaming cu numărul de decese înregistrat în cele 10 zile dinaintea și cele 10 zile de după fiecare lansare.
Metoda a funcționat, în opinia cercetătorilor, ca un fel de „experiment natural”. Datele de lansare ale albumelor sunt stabilite de industria muzicală și nu depind de condițiile de drum sau de riscul producerii unor accidente. Astfel, lansarea unui album foarte așteptat poate determina o creștere bruscă a streamingului, fără să fie legată direct de factori precum vremea sau condițiile de trafic.
Decesele în accidente au crescut odată cu streamingul
În cele 10 zile în care au fost lansate albumele analizate, muzica a fost ascultată în medie de 123,3 milioane de ori, față de 86,1 milioane de ascultări în zilele din jurul lansărilor. Creșterea a fost de aproximativ 43%.
În același timp, cercetătorii au înregistrat în medie 139,1 decese în accidente rutiere în zilele lansărilor, comparativ cu 120,9 în zilele din jurul acestora.
Asta înseamnă aproximativ 18 decese în plus pe zi, respectiv o creștere de 15,1%.
În total, cercetătorii estimează că în cele 10 zile de lansare au murit în accidente rutiere cu aproximativ 182 de persoane mai mult decât ar fi fost de așteptat pe baza valorilor înregistrate în zilele din jurul lansărilor.
Nu muzica în sine ar fi problema
Rezultatele nu sugerează că simpla ascultare a muzicii la volan este periculoasă. Cercetătorii au analizat mai degrabă posibilitatea ca telefoanele inteligente să genereze un alt tip de distragere a atenției.
Ascultarea unei liste de redare deja cunoscute presupune puțină interacțiune cu telefonul. În schimb, atunci când apare un album nou, șoferul poate debloca telefonul, deschide aplicația de streaming, căuta artistul, răsfoi albumul și selecta o piesă.
Fiecare dintre aceste acțiuni îi poate distrage atenția de la drum.
Creșterea deceselor în accidente a fost mai pronunțată în rândul șoferilor tineri și al bărbaților. De asemenea, efectul a fost mai puternic în accidentele în care era implicată o singură persoană și în cazul mașinilor dotate cu sisteme de infotainment.
Potrivit cercetătorilor, aceste rezultate pot oferi indicii cu privire la rolul distragerii atenției și sugerează că interacțiunea cu tehnologia în timpul condusului, și nu simpla ascultare a muzicii, ar putea reprezenta o parte a problemei.
Cercetătorii au verificat și „efectul de vineri”
Majoritatea albumelor importante sunt lansate vinerea, ceea ce reprezintă o posibilă problemă pentru analiză. Vinerea are, în mod obișnuit, tipare diferite de trafic față de celelalte zile ale săptămânii și ar putea fi asociată cu un număr diferit de accidente indiferent de lansările muzicale.
Cercetătorii au realizat, prin urmare, analize suplimentare concentrate exclusiv asupra zilelor de vineri. Creșterea numărului de decese s-a menținut.
Au fost realizate și teste de tip placebo, folosind date aleatorii și zile de vineri selectate aleatoriu. În majoritatea simulărilor, creșterea deceselor a fost mai mică decât cea observată în jurul zilelor reale de lansare.
Aceste verificări susțin ideea că asocierea observată nu s-a datorat doar fluctuațiilor aleatorii sau faptului că majoritatea albumelor au fost lansate vinerea.
Studiul nu demonstrează că streamingul a provocat accidentele
Cercetătorii nu au putut determina dacă persoanele care au murit în accidente ascultau muzică online, foloseau telefoanele sau interacționau cu sistemele de infotainment în momentul producerii accidentelor.
Studiul arată doar că trei lucruri au avut loc în același timp: lansarea unor albume importante, creșterea puternică a streamingului muzical și creșterea numărului de decese în accidente rutiere.
Asta nu înseamnă că unul dintre aceste fenomene l-a provocat pe celălalt.
Alți factori ar fi putut contribui la creșterea numărului de accidente. În plus, fiind un studiu observațional, cercetarea nu poate stabili o legătură directă de cauzalitate între streamingul muzical și accidentele mortale.
Prin urmare, cercetătorii consideră streamingul muzical prin intermediul telefoanelor inteligente un posibil factor care contribuie la conducerea distrasă, fără a afirma că acesta a provocat decesele analizate.
Conducerea distrasă, o problemă în creștere
Rezultatele atrag atenția asupra modului în care problema conducerii distrase se schimbă pe măsură ce telefoanele inteligente sunt tot mai integrate în activitățile de zi cu zi.
Șoferii s-au confruntat dintotdeauna cu distrageri precum schimbarea postului de radio sau a unui CD. Telefoanele inteligente au adăugat însă o gamă mult mai largă de posibile surse de distragere.
Astfel, conducerea distrasă nu se mai limitează la trimiterea de mesaje sau efectuarea apelurilor. Uneori, totul poate începe cu un gest aparent banal: dorința de a asculta noul album al artistului preferat.
