Kremlinul nu a găsit niciun caz de persecuție a rușilor din România, dar se plânge de ”atmosfera neprietenoasă” față de Rusia
Ministerul rus de Externe nu a raportat niciun caz de persecuție împotriva vreunui cetățean rus în România, în anul 2021, dar reclamă ”agravarea atmosferei neprietenoase din jurul Rusiei”, potrivit raportului anual al instituției.
Ambasada Rusiei la București a publicat pe pagina sa de Facebook mai multe fragmente din raportul pentru 2021 al Ministerului rus de Externe privind ”încălcarea drepturilor cetățenilor și compatrioților ruși în țări străine”.
Reprezentanța diplomatică a Rusiei în România a preferat să le transmită românilor ceea ce are de spus doar în limba rusă, lăsând exclusiv pe seama Google Translate înțelegerea textului. În plus, link-ul documentului oficial duce spre o pagină goală.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Din fragmentele evidențiate de ambasadă reiese că ”în 2021 instituțiile străine ruse nu au identificat cazuri de detenție politică și persecuție a cetățenilor ruși în România, privarea de copii, obstrucționarea și limitarea activităților jurnaliștilor și persoanelor ruse reprezentând interesele patriei, mass-media mainstream, precum și încălcarea drepturilor cetățenilor noștri în centrele de detenție”.
Raport MAE rus: Prezentarea poziției ruse, subiect de hărțuire
Reprezentanții Kremlinului se plâng însă de ”agravarea atmosferei neprietenoase din jurul Rusiei în discursul politic românesc, umflarea sentimentelor rusofobe în mass-media pro-occidentală în ansamblul ei”, care ”au un efect negativ asupra situației și condiției morale a unei părți a compatrioților ruși ce trăiesc de ceva timp în România”.
Din traducerea aproximativă a Google se mai înțelege că ”exprimarea deschisă a poziției ruse sau prezentarea chiar parțială a punctului său de vedere asupra chestiunilor istorice, în primul rând asupra celui de-Al Doilea Război Mondial și problemele internaționale actuale riscă să fie transformate într-un subiect de hărțuire”, generând astfel ”dificultăți în alte sfere ale vieții, inclusiv la locurile de muncă”.
Pe de altă parte, ”în 2021, misiunile diplomatice ruse nu au descoperit niciun caz de detenție în România a cetățenilor ruși și persecutare a acestora din motive politice, îndepărtare a copiilor din familiile acestora, obstrucționare și restrângere a activităților jurnaliștilor ruși și a persoanelor care reprezintă interesele presei interne, precum și niciun caz de încălcare a drepturilor cetățenilor noștri în locurile de detenție”.
Dacă în România cetățenii ruși nu au niciun fel de probleme, în alte țări aceștia sunt persecutați constant, susține raportul Ministerului rus de Externe.
MAE rus: Cetățenii ruși sunt persecutați în statele baltice, SUA, Canada și Ucraina
Potrivit acestuia, ”persecuția compatrioților care trăiesc în străinătate continuă. Într-o serie de țări (în primul rând, în statele baltice, SUA, Canada și Ucraina) nemulțumirea din partea autorităților apare ca urmare a poziției exprimate de reprezentanții comunității vorbitoare de limba rusă în favoarea construcției de relații pragmatice cu țara noastră, cât și afirmarea adevărului istoric despre evenimentele celui de-Al Doilea Război Mondial (care de multe ori nu corespunde interpretării oficiale a istoriei în aceste state)”.
Respectivele țări ar fi nemulțumite inclusiv de ”lucrări de popularizare a limbii ruse, răspândirea cunoștințelor despre țara noastră, participarea la proiecte culturale și educaționale. Pe lângă aceasta, autoritățile din Lituania, Letonia, Estonia și Ucraina depun eforturi notabile pentru a scoate limba rusă din toate instituțiile sistemului educațional, limitându-le astfel dreptul de a primi educație în limba maternă”.