De la Carol I la Ion Iliescu. Istoria funeraliilor de stat în România. Nu am mai avut de 60 de ani o astfel de ceremonie

În România, acest tip de ceremonial este reglementat prin lege. Ultimele ceremonii naționale de o asemenea însemnătate au avut loc în urmă cu opt ani la moartea Regelui Mihai.

Matei Gheboianu, decanul Facultății de Istorie: „Deși au părut că au fost funeralii naționale, ele au fost funeralii pentru un fost șef la armatei și mareșal al României, nu pentru poziția lui de fost șef al statului român”.

De altfel, primul ceremonial funerar regal din România modernă a avut loc în 1914, când Carol I a murit la Peleș. Sicriul a fost expus două zile la București, în Sala Tronului, cu coroana de oțel și spada regală la picioare. Carol I a fost cel care a ales Curtea de Argeș că necropolă regală.

Fiecare moment al ceremoniei solemne apare în documentele oficiale ale vremii publicate în Monitorul Oficial. Timp de două zile, sicriul regelui a fost depus pentru priveghi, iar poporul a putut să aducă omagii.

Care au fost cele mei impresionante funerarii

Funeraliile regelui Ferdinand rămân cele mai impresionante din istoria monarhiei. S-a stins la Pelișor, în iulie 1927, după ce a condus România în perioada crucială a Primului Război Mondial și a Marii Uniri din 1918.

Ferdinand a fost un rege modest, discret, care nu a făcut niciodată caz de regalitatea lui și a fost înmormântat în uniforma de General de Cavalerie, conform dorinței sale. Istoricii consideră că sub Ferdinand "Întregitorul", poporul român a avut cea mai amplă dezvoltare din istoria sa.

Ceremonia de înmormânare a fost organizată ca un mare eveniment național. Ferdinand a fost depus la Palatul Cotroceni, iar sicriul a fost deschis, după cum arătau ziarele vremii. Trenul Regal, pe care el îl comandase la Uzinele din Milano, l-a purtat spre Curtea de Argeş. Imaginile de atunci îl arată şi pe noul Rege, Mihai, la depunerea jurământului la Patriarhie, a doua zi după ce bunicul său murise. Avea doar 5 ani şi 9 luni.

Următoarele funeralii regale care au avut loc în România au fost în iulie 1938, după ce soţia regelui Ferdinand, Regina Maria, bunica lui Mihai, a murit la Pelișor. Din dorinţa ei nu a fost îmbrăcată în negru, ci într-o rochie simplă, albă.

Matei Gheboianu, decanul Facultății de Istorie: „A avut doar titlu de regină, nefiind la această titulatură, nu era la același nivel ca unui șef de stat, cum au fost regii sau, ulterior, Gheorghe Gheorgiu Dej, Parhon care a avut o astfel de poziție”.

Prima înmormântare de stat în 60 de ani

În 1965 are loc prima înmormântare de stat comunistă din România: cea a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ceremonia este grandioasă, inspirată de funeraliile lui Stalin.

Trupul a fost depus în mausoleul din Parcul Libertății, actualul Parcul Carol, iar sicriul așezat pe afet de tun - un obicei regal adaptat de regimul comunist. A fost doliu național, dar participarea liderilor străini a fost limitată din cauza divergențelor politice.

Matei Gheboianu, decanul Facultății de Istorie: „Șef al statului, care a murit în timpul vieții ca șef al statului în 1965 și au avut cea mai mare amploare din punct de vedere al organizării, instituțiile statului s-au raportat la Gheorghiu Dej care era liderul suprem”.

Au fost zile de doliu național în care s-au închis toate activitățile, de la școli, la alte activități cultural educative, am avut sute de mii, milioane de oameni care au venit și au trecut prin fața catafalcului unde era Ghoerghe Gheorghiu Dej - totul a fost după ce Dej a participat la funeraliile lui Stalin, asta era modelul pentru lumea comunistă de funeralii. Totul se oprea, toată lumea s-a oprit în ziua mormântării.

Nicolae Ceaușescu nu a avut parte de o asemenea ceremonie. După pierderea puterii, a sfârșit în fața plutonului de execuție. Succesorul său, Ion Iliescu este primul președinte post-decembrist pentru care se organizează funeralii de stat.

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Camila Giorgi, recuperare uluitoare după nașterea primului fiu