Cine a inventat micii - istoria și originea lor. De unde vine numele de „mititei” și care e legenda din spatele preparatului

Micii sunt preparatul cu care ne mândrim străinilor care vin la noi în țară, alături de sarmale și alte bunătăți. Dar te-ai întrebat vreodată cine a inventat micii? De unde au apărut și care e povestea lor?

Cine a inventat și cum au apărut micii

Deși este unul dintre preparatele preferate ale românilor, puțini sunt cei care știu cum a luat naștere celebrul mic. Aceștia au început să apară în a doua jumătate a secolului al XIX-lea când se vorbea despre o inovație culinară: „cârnați fără piele”.

Termenul a apărut în scrieri celebre precum „Bucureștii de altădată”.

Se pare că numele de mititei a venit de la N.T. Orășanu, client al localului numit „La Iordache”, de pe strada Covaci, unde se servea acest preparat.

El a dat câte un pseudonim fiecărui preparat. Spre exemplu, a numit un litru de vin cu o sticlă de apă minerală - „o baterie”.

În meniu era servit și cârnatul clasic, numit patrician. Cârnații fără piele au primit numele de mici (mititei).

De altfel, micii au fost un deliciu culinar și în Restaurantul Românesc de la Expoziția de la Paris din 1889, fiind fabricați tot de patronul restaurantului de pe Covaci.

O altă legendă vorbește tot despre hanul „La Iordache” din București, renumit pentru cârnații săi. Când bucătăria a rămas fără învelișuri pentru aceștia, ar fi apărut cârnații mici și fără piele.

Totuși, prima mențiune documentată despre mititei apare în 1902, la restaurantul bucureștean Caru' cu bere. Aici aceștia conțineau doar carne de vită. În acea perioadă s-a stabilit că un kilogram de carne tocată trebuia să conțină cel puțin trei grame de bicarbonat de sodiu pentru ca rețeta de mici să fie conformă.

Pe de altă parte, istoricii spun că micul românesc a fi apărut în Țările Române la sfârșitul secolului al XVIII-lea și că originea lui este turcească. Popoarele din Balcani ar fi preluat preparate turcești. De aceea bucătăria românească, bulgară, sârbească și bosniacă au mici într-o formă sau alta.

Cu toate acestea, compoziția diferă de la o regiune la alta, așa că e normal să existe diferențe între bucătăria unei țări și alta, în interiorul Balcanilor. De exemplu, turcii fac mici din carne de vită și oaie, în timp ce românii fac adesea din porc și vită.

Așadar, micii, așa cum îi cunoaștem astăzi, pot fi numiți produs tradițional românesc, având în vedere că i-am adaptat după propriile gusturi, adăugând condimente, usturoi, bicarbonat de sodiu și combinații de carne precum vită, oaie, porc.

Deși preparatul are origini otomane, românii i-au adaptat și i-au făcut pur românești. Mititeii se consumă cu muștar, franzelă și o halbă de bere, adică așa cum îi vezi prezentați în orice piață unde grătarele fumegă și cozile nu se termină decât seara.

Micii cu muștar, preparatul preferat al multor români

Micii nu lipsesc de la niciun grătar în România, lucru pe care o arată și statisticile. Potrivit estimărilor din 2023 ale Asociației Române a Cărnii (ARC), în România se consumă anual aproximativ 200-250 milioane de mici, ceea ce echivalează cu aproximativ 20.000 de tone de carne transformată în mici.

În plus, pentru minivacanța de 1 Mai din 2023, cererea de mici a crescut semnificativ, cu aproximativ 30% față de aceeași perioadă a anului 2022.

Dacă ne gândim că un mic cântărește în jur de 80 de grame, înseamnă că producția totală de mici pentru 1 Mai 2023 a fost de aproximativ 1.500 de tone.

„Din informaţiile furnizate de membri ARC, există o creştere a cererii de mici pe piaţă, care variază însă foarte mult de la companie la companie. Estimăm această creştere ca fiind de 30%, comparativ cu aceeaşi perioada a anului 2022, şi cu aproximativ 8% mai mare faţă de perioada 1 ianuarie – 25 aprilie 2023. Producţia totală de mici este estimată la aproximativ 1.500 tone pentru această minivacanţă de 1 Mai, ceea ce ar însemna 18 milioane de mici, luând în calcul faptul că în general un mic are cam 80 grame înainte de a-l pune pe grătar. Dacă ne gândim că românul consumă în genere doi mici, ar însemna că jumătate din populaţia actuală s-ar desfăta cu acest emblematic produs”, a declarat, Dana Tănase, președinta ARC.

Ce valori nutriționale au micii

Pentru cei care sunt interesați de nutriție și sănătate, valorile nutriționale ale micilor sunt foarte importante. Deși sunt delicioși, micii sunt bogați calorici și nu au prea multe beneficii pentru organism. În plus, conțin multă grăsime și dacă sunt combinați cu pâine, preparatul iubit de români devine o adevărată bombă calorică.

Micii au un conținut caloric variabil în funcție de ingredientele folosite, dar, în general, 100 de grame de carne de mici are în jur de 200-300 de calorii.

Asta înseamnă că un mic de dimensiune medie (aproximativ 80 de grame) conține între 170 și 200 de calorii. Vorbim despre micii tradiționali, făcuți din amestec de carne de porc și vită.

Desigur, valoarea calorică poate să difere în funcție de cantitatea de grăsime din carne, adăugarea de alte ingrediente și modul de preparare (dacă sunt prăjiți în ulei sau doar pe grătar). De exemplu, micii preparați doar pe grătar sau la cuptor, fără adaos de ulei, vor avea un conținut caloric mai scăzut decât cei prăjiți.

De asemenea, unii mici pot avea un gramaj diferit, ajungând până la 90-100 de grame, ceea ce înseamnă că un singur mic ar putea avea în jur de 300 de calorii. Și dacă vrei să îi consumi cu pâine și muștar, o porție de doi mici cu o felie de pâine și o linguriță de muștar ajunge la un total de 320 de calorii, dacă ne referim la micii făcuți pe grătar și nu prăjiți în ulei.

Valori nutriționale pentru o porție de 100 de grame de mici:

• Calorii: 178 kcal

• Grăsimi: 12,5 g

• Glucide: 1,1 g

• Proteine: 14,8 g

• Sare: 1,9 g

• Fibre: 0,8 g

Mici făcuți în casă - rețeta tradițională 

Inițial, rețeta originală conținea numai carne de vită​, dar astăzi, în rețeta de mici făcuți în casă, se preferă amestecul de vită cu porc (sau chiar oaie), mult usturoi și, un secret al rețetei, bicarbonat de sodiu (stins cu zeamă de lămâie) pentru a le da micilor textura pufoasă​.

Ingrediente pentru mici de casă

· Carne: 700 g pulpă de vită + 300 g carne grasă (piept de porc sau carne de oaie cu grăsime).

· Grăsime suplimentară: opțional, 150–200 g șoric sau slănină de vită/oaie, pentru un gust autentic.

· Lichid: 250–350 ml supă concentrată de oase de vită rece sau apă minerală foarte rece.

· Condimente (pentru 1 kg carne): 22 g sare, ½ linguriță piper negru măcinat proaspăt, 1 linguriță cimbru uscat, 5–6 boabe de ienibahar, ½ linguriță coriandru, 1 linguriță chimion, 2 lingurițe boia dulce, 5–7 căței de usturoi zdrobiți, 1 linguriță bicarbonat de sodiu stins cu zeamă de lămâie. Se adaugă și puțin ulei pentru compoziție și pentru modelare.

· Ustensile necesare: mașină de tocat carne, mojar pentru condimente, lighean și folie alimentară.

Articol recomandat de sport.ro

Ce înseamnă ”infarct miocardic acut” - cât de gravă este starea lui Mircea Lucescu