Generalul Virgil Bălăceanu: România nu va cere arme nucleare pe teritoriul său, ca Polonia, pentru că este foarte temătoare

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a afirmat, întrebat dacă şi România ar putea cere, după modelul polonez, ca SUA să mute focoase nucleare pe teritoriul său, că ţara noastră nu va face aşa ceva pentru că este „foarte temătoare” şi nu este proactivă, nu realizează proporţia nevoilor de apărare şi de securitate în ideea descurajării unui eventual agresor.

Declaraţia a fost făcută în contextul în care preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, aflat pe final de mandat, îndeamnă SUA, într-un interviu publicat joi de Financial Times, să transfere arme nucleare pe teritoriul polonez ca măsură de descurajare împotriva unei viitoare agresiuni ruseşti.

„România nu va cere aşa ceva pentru că România este temătoare din toate punctele de vedere. Foarte temătoare. Nu este proactivă. Şi nu-şi realizează proporţia nevoilor de apărare şi de securitate în ideea descurajării unui eventual agresor.

Polonia, de mai mult timp, discută problema prezenţei armelor nucleare tactice americane, care nu sunt nişte focoase nucleare, sunt nişte bombe de aviaţie B61 de mai multe categorii, care înseamnă o dislocare în mai multe state europene, o sută - o sută şi ceva de bucăţi. Şi Polonia a luat spre analiză şi există deocamdată la nivelul unor discuţii politice o asemenea idee. Polonia se înarmează din absolut toate punctele de vedere, aplicând principiile apărării teritoriale.

Citește și

Sfântul Cuvios Maxim Mărturisitorul – una dintre cele mai mari minți ale creștinismului. Este sărbătorit pe 21 ianuarie 2026

Polonia, pe lângă forţele terestre, forţele aeriene, forţele navale, forţele de operaţii speciale, au a cincea categorie de forţe, forţele teritoriale. Noi (n. red. România) suntem mult rămaşi în urmă, nu abordăm, ca studiu de caz, problematica apărării teritoriale”, a declarat joi generalul Virgil Bălăceanu.

Obiectivul lui Putin: includerea tuturor țărilor din Europa de Est într-un sistem rusesc

În contextul întâlnirii de joi, de la Moscova, dintre Vladimir Putin şi preşedintele belarus Alexander Lukaşenko, şi al unor temeri ale europenilor privind desfăşurarea unor exerciţii militare comune ale celor două ţări, generalul Bălăceanu a spus că obiectivele lui Putin sunt clare şi că acesta vrea demilitarizarea Ucrainei, reducerea armatei ucrainene la 80.000 de oameni.

„Depinde de proporţia acestor exerciţii. Dacă vorbim de exerciţii cu 10.000 - 15.000 de oameni, rămân la stadiul de exerciţii, nu au niciun gen de ameninţare. Dacă vorbim de exerciţii care vor aduce peste 100.000 de oameni, puţin probabil, dar trebuie să le luăm în calcul (...) este un semn că pregăteşte posibila invazie. De aici e sigur că aceste exerciţii trebuie să fie atent monitorizate”, a afirmat Bălăceanu.

Potrivit generalului, problema este mai amplă pentru că, vorbind despre Belarus şi despre punctele de pace ale lui Putin, acesta vrea „slăbirea Ucrainei”.

„Ucraina, cu o armată redusă la 80.000 de oameni fără o prezenţă a forţelor de descurajare/menţirere a păcii, cu înlăturarea, pentru că asta şi vrea, de la putere a lui Zelenski, cu neutralitatea care este vehement cerută de către Federaţia Rusă, vom asista, în aceste condiţii, la o Ucraină care n-are nici propriile sale condiţii de securitate prin propriile sale forţe armate”, a spus Bălăceanu.

Generalul Bălăceanu a explicat că Vladimir Putin ar vrea Ucraina „inclusă în sistemul rusesc”.

„Proiectul legat de Uniunea Statală, Federaţia Rusă, Belarus, Ucraina, Republica Moldova rămâne valabil. Proiectul legat de sferă de influenţă în România rămâne valabil. Sigur că acum are un punct de respingere. Pentru că ei văd o direcţie, o zonă care să le fie favorabilă.

Ei văd o perspectivă în zona de sud-est a Europei, interconectată cu cea centrală, în care să aibă posibilitatea unei prezenţe militare, având prezenţă militară în Belarus şi gândindu-ne la Uniunea Statală, Federaţia Rusă, Belarus, Ucraina, Republica Moldova, vor avea prezenţă militară la solicitarea acestor state, dar cu o conducere pro-rusă, inclusiv ca în cazul Belarusului, care are arme nucleare tactice.

De cealaltă parte, are state prietenoase, Slovacia, Ungaria, ar fi vrut ca şi România să devină un stat prietenos, ar vrea ca Bulgaria să devină un stat prietenos şi iată o zonă extrem de controlată de către ruşi, să-i spunem zona AXA Nord-Marea Neagră. Cam acesta este obiectivul pe care şi-l propune Putin”, a mai declarat generalul Virgil Bălăceanu.

Polonia cere oficial SUA să mute arme nucleare pe teritoriul său

Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, aflat pe final de mandat, îndeamnă SUA, într-un interviu publicat joi de Financial Times, să transfere arme nucleare pe teritoriul polonez ca măsură de descurajare împotriva unei viitoare agresiuni ruseşti, o solicitare care va fi probabil percepută la Moscova ca fiind extrem de provocatoare.Duda a declarat că este „evident” că preşedintele Donald Trump ar putea redistribui în Polonia focoase nucleare americane stocate în Europa de Vest sau în SUA, o propunere pe care liderul polonez a declarat că a discutat-o recent cu Keith Kellogg, trimisul special al SUA pentru Ucraina.

„Frontierele NATO s-au mutat spre est în 1999, deci 26 de ani mai târziu ar trebui să existe şi o mutare a infrastructurii NATO spre est. Pentru mine, acest lucru este evident”, a declarat Duda în interviul acordat Financial Times. „Cred că nu este vorba doar de faptul că a venit timpul, ci şi de faptul că ar fi mai sigur dacă aceste arme ar fi deja aici”, a adăugat el.

Regimul comunist polonez a găzduit focoase nucleare sovietice în timpul Războiului Rece, dar stocarea unor astfel de arme din nou aproape de graniţele Rusiei - de data aceasta sub controlul SUA - ar fi privită de Kremlin ca o ameninţare gravă, notează FT.

Întânirea de joi, de la Moscova, dintre Putin şi Alexander Lukaşenko este prima deplasare externă a preşedintelui belarus - un aliat de bază al lui Vladimir Putin - după realegerea sa în fruntea Belarusului, unde Moscova ar fi mutat deja rachete nucleare tactice. O serie de documente comune sunt aşteptate să fie semnate în urma discuţiilor.

Supranumit ultimul dictator din Europa, Lukaşenko a fost reales în ianuarie pentru al şaptelea mandat de cinci ani, cu un scor uriaş, după ce a înăbuşit orice formă de opoziţie în ţară. În vârstă de 70 de ani, el este primul şi unicul preşedinte al Belarusului de când această ţară s-a desprins de Uniunea Sovietică, în 1994. Lukaşenko şi-a pus la dispoziţia lui Putin teritoriul ţării pentru ca trupele ruse să poată invada Ucraina, la 24 februarie 2022.

O încetare temporară a focului ar oferi Ucrainei un „respiro”, a declarat Kremlinul, potrivit Le Figaro, argumentând astfel refuzul său de a accepta un armistiţiu. Iuri Uşakov, consilierul lui Vladimir Putin pentru politică externă, a declarat joi la televiziunea de stat că Moscova doreşte un acord pe termen lung care să ţină cont de interesele sale.

Articol recomandat de sport.ro

Radu Drăgușin s-a căsătorit cu Ioana Stan! Imagini cu superba soție a „Dragonului”