Analiză France Presse: Un nou acord nuclear între Washington şi Moscova este greu de imaginat
Dorinţa afişată de Washington şi Moscova de a discuta asupra reducerii armamentelor nucleare nu este decât o declaraţie de poziţie şi acestora le-ar fi foarte greu să se pună de acord, apreciază experţi citaţi marţi de France Presse.
"Ne-am dori să vedem o denuclearizare", a declarat preşedintele american cu ocazia unei alocuţiuni online joia trecută la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Donald Trump, pentru care aceasta este "pe deplin posibil", vrea să atragă în negocieri şi China, care îşi dezvoltă arsenalul nuclear cu mare viteză, dar este încă departe de a atinge paritatea cu Washingtonul sau Moscova, cele două mari puteri nucleare ale lumii.
"Suntem interesaţi să lansăm procesul de negocieri cât mai repede posibil", a reacţionat a doua zi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, făcând apel "să se ţină cont de potenţialul nuclear al Franţei şi Regatului Unit", un refren trimiţând la perioada Uniunii Sovietice.
Ultimul acord de control al armelor strategice între Washington şi Moscova, Tratatul New Start, va expira în februarie 2026. Pactul limitează fiecare parte la 1. 550 de focoase strategice ofensive desfăşurate şi prevede un mecanism de verificare, chiar dacă inspecţiile au fost întrerupte de când Moscova şi-a suspendat participarea în urmă cu doi ani.
SUA s-au retras în 2019 dintr-un tratat major de dezarmare încheiat în 1987 cu Rusia privind armele nucleare cu rază intermediară (INF), abandonat la scurt timp şi de Moscova.
De fapt, dacă tratatul New Start încetează, "va fi prima oară din 1972 când Rusia şi SUA, care controlează 90% din focoasele nucleare de pe planetă, se vor trezi fără un acord bilateral privind controlul şi limitarea acestui potenţial ", în timp ce ambele ţări au nevoie de "vizibilitate" şi "canale de schimb", opinează Olivier Zajec, directorul Institutului pentru studii de strategie şi apărare (IESD), un centru de cercetare francez.
Provocările negocierilor între marile puteri nucleare
"Dificil de imaginat" că Washington, Moscova şi Beijing se vor angaja în noi negocieri "cu bună credinţă", afirmă Adam Mount, expert la Federation of American Scientists (FAS).
În pofida talentelor de negociator cu care se mândreşte Donald Trump, aceste discuţii sunt extraordinar de complexe şi unii dintre membrii administraţiei sale sunt - potrivit acestuia - "sceptici" cu privire la un succes rapid în problema controlului armamentelor.
Preşedintele american a dat ordin luni să se construiască un scut antirachetă pentru interceptarea rachetelor intercontinentale susceptibile să lovească SUA.
Angajate într-o modernizare costisitoare a "triadei" lor nucleare (submarine, bombardiere şi rachete trase din silozuri subterane), SUA sunt îngrijorate că Beijingul ar putea să ajungă rapid la paritatea nucleară cu cele două mari puteri nucleare istorice.
China dispune în prezent de 600 de focoase nucleare şi ar putea ajunge la "peste 1.000 de focoase operaţionale în 2030", potrivit Pentagonului.
Ascensiunea Chinei "a devenit o problemă politică" şi este folosită pentru a justifica consolidarea arsenalului american, consideră Adam Mount.
China şi poziţia sa în procesul de dezarmare nucleară
Beijingul a reacţionat marţi invitând Moscova şi Washingtonul să îşi "reducă şi mai mult şi în mod substanţial arsenalele nucleare pentru a crea condiţiile necesare pentru ca alte state dotate cu arme nucleare să se alăture procesului de dezarmare nucleară".
În realitate, potrivit expertului Olivier Zajec, China nu are niciun interes să se angajeze în discuţii care să ducă la un control asupra armamentelor. "Dacă ar face asta, chiar şi în timp ce arsenalul său este cantitativ mai puţin important, ar pierde avantajul pe care i-l oferă o anumită opacitate asupra stării arsenalului său".
În opinia sa, Rusia ar avea interes în discuţiile asupra unui New Start regândit, chiar dacă a agitat permanent ameninţarea nucleară de la începutul invaziei sale în Ucraina. Acest tratat ar include armele nucleare americane în Europa, apărarea antirachetă, militarizarea spaţială, zone în care SUA au o "superioritate reală".
"Doar (arsenalul) nuclear le conferă ruşilor capacitatea de a discuta pe picior de egalitate cu americanii în lume", spune acelaşi expert.
Motivul real al interesului Moscovei în negocierile nucleare
Maxime Starchak, specialist în politica nucleară rusă la Queen's University din Canada, afirmă că nu trebuie să "credem" în deschiderea Moscova în privinţa negocierilor nucleare. "Rusia nu este interesată de controlul asupra armamentelor, ci de o reîmpărţire a influenţei în Europa şi de stoparea expansiunii NATO şi a forţelor sale militare la graniţele sale", afirmă el.
De fapt, "pas-de-deux" între Trump şi Peskov intervine în timp ce o întâlnire între preşedinţii rus şi american, considerată crucială pentru soarta conflictului în Ucraina, este invocată de ambele capitale fără a se concretiza în acest stadiu.
Şi, dacă într-un final discuţiile vor începe, Wendy Sherman, adjuncta secretarului de stat în administraţia Biden care a negociat cu Rusia, face un pariu în New York Times, estimând că, între NATO şi Ucraina, soarta tratatului New Start "nu este aparent o prioritate" pentru preşedintele rus Vladimir Putin.
Etichete: acord, moscova, nuclear, washington,
