Fermele piscicole, tot mai populare în România. UE pune la bătaie fonduri importante pentru cei care vor o astfel de afacere

×
Codul embed a fost copiat

„Are baltă pește”, spun cu mândrie tot mai mulți români, care și-au amenajat ferme piscicole. Producția crește de la un an la altul, iar autoritățile speră să nu mai depindem de import, măcar pentru crap și păstrăv.

Comisia Europeană pune la bătaie 80 de miloane de euro pentru românii care vor să își deschidă pescării, ori să le extindă pe cele pe care le au, inclusiv cu partea cu procesare.

O păstrăvărie de pe Valea Sebesului este cunoscută în toată zona pentru calitatea peştelui. Acum 15 ani, Dumitru Bârsan a construit, cu banii lui, primul bazin. Între timp, a ajuns la opt bazine şi un restaurant cu terasa.

Dumitru Bârsan, proprietar păstrăvărie: ”Un peşte ajunge la 300-350 de grame în 2 ani de zile. Toate economiile ce le-am putut strânge le-am investit în păstrăvăria asta. Cel mai important e că nu am avut intermediari şi am avut vânzare directă şi a fost bine.”

Uniunea Europeană oferă 80 de milioane de euro, pentru acvacultura, din care 20 de milioane vor putea fi accesate de cei care şi procesează peştele. O cherhana din Capitală, de exemplu, şi-a creat propriile produse din peste.

Citește și
capsuni congelate
De ce n-ar trebui să consumăm căpșuni când nu este sezonul lor

Costin Cuzdrioreanu, antreprenor: ”Am început să producem salata de icre, zacuscă de peşte, pește marinat, scrumbie marinată. Şi treptat am ajuns unde ne aflam acum, cu un restaurant, avem o pescărie şi o unitate unde producem acele produse de care am spus că au atestat de produs tradiţional.”

În acest moment România produce anual, în fermele piscicole, 30 de mii de tone de peşte de apă dulce, în principal păstrăv şi crap. Ca să acoperim consumul pentru acest tip de peşte, mai importam 4 mii de tone anual. Separat, mai importam alte 100 de mii de tone, dar, potrivit ministerului Agriculturii, aici intră peştele pe care nu îl putem produce la noi în ţară, cum ar fi macroul, somonul sau fructele de mare.

Asfel, noi reuşim să acoperim doar 23% din necesarul pentru consum, în condiţiile în care românii mănâncă 130 de mii de tone de peste anual. Cel mai importat peşte este macroul.

Ministerul Agriculturii şi-a propus ca până în 2027 să nu mai depindem de import pentru peştele pe care putem să îl producem şi noi.

Gheorghe Ștefan, secretar de stat în Ministerul Agriculturii: ”Viitorul program va fi mult mai atractiv pentru că va fi 60 cu 40% cofinanţare, vom păstra în continuare sprijinul pentru fermieri, în sensul în care ei pot veni cu garanţii în natură, prin bunurile imobile pe care le au. Aşadar, 60 cu 40% şi garanţiile pe care le pot aduce, fără să trebuiască să facă credit la bancă.”

În toată ţara sunt 1150 de ferme piscicole, iar alte 20 sunt în curs de acreditare.

Articol recomandat de sport.ro
O personalitate celebră, printre victimele cumplitei tragedii din Elveția în noaptea de Revelion: ”Suntem șocați”
O personalitate celebră, printre victimele cumplitei tragedii din Elveția în noaptea de Revelion: ”Suntem șocați”
Citește și...
De ce n-ar trebui să consumăm căpșuni când nu este sezonul lor
De ce n-ar trebui să consumăm căpșuni când nu este sezonul lor

Nu de puține ori ni s-a întâmplat să vedem căpșuni mari, frumoase, pe rafturile magazinelor, dar în momentul în care le gustăm să descoperim că fie nu au niciun gust, fie au o aromă foarte slabă.

Piperchi târgâsiti – rețeta tradițională balcanică. Cum se face acest preparat
Piperchi târgâsiti – rețeta tradițională balcanică. Cum se face acest preparat

„Piperchi târgâsiti” este un fel de mâncare simplu și sățios. Rețeta a fost transmisă din generație în generație în comunitățile aromâne.

Ce poți face pe 1 ianuarie 2026 în București. Idei de ieșiri când totul e închis
Ce poți face pe 1 ianuarie 2026 în București. Idei de ieșiri când totul e închis

1 ianuarie este una dintre puținele zile din an în care Bucureștiul pare să se oprească complet. Magazinele sunt închise, majoritatea restaurantelor nu funcționează, iar orașul capătă un ritm neașteptat de liniștit.  

Recomandări
Corespondență ProTV din Crans-Montana. Autoritățile au început audierea martorilor și verifică filmările din telefoane
Corespondență ProTV din Crans-Montana. Autoritățile au început audierea martorilor și verifică filmările din telefoane

Tragedia din stațiunea elvețiană Crans-Montana, care se aseamănă izbitor cu infernul de acum 10 ani din clubul Colectiv, a creat o undă de șoc în toată lumea.

Început de an friguros. Meteorologii anunţă temperaturi mai scăzute decât de obicei și precipitații excedentare
Început de an friguros. Meteorologii anunţă temperaturi mai scăzute decât de obicei și precipitații excedentare

Meteorologii au emis, vineri, estimările pentru perioada 05.01.2026 - 02.02.2026, care arată temperaturi mai scăzute decât normalul perioadei, săptămâna viitoare, în mai multe regiuni ale ţării.

Cum a arătat prima zi în Bulgaria după trecerea la euro. Reacțiile comercianților când clienții vor să achite cu noua monedă
Cum a arătat prima zi în Bulgaria după trecerea la euro. Reacțiile comercianților când clienții vor să achite cu noua monedă

Bulgaria a trecut la Euro de la 1 ianuarie, însă mulți comercianți nu s-au pregătit pentru schimbare. Clienții care au vrut să plătească în moneda europeană au avut o surpriză: fie li s-a spus să achite în leva, fie au primit restul în moneda bulgară.