Descoperirea a fost făcută într-o zonă în care istoricii presupun că ar fi existat și o curte domnească.
Arheologii Ion Tuțulescu și Carol Terteci au fost cei care au cercetat actualul lăcaș de cult ce poartă hramul Buna Vestire, monument istoric de interes național ce datează din secolul al XVIII-lea, în cadrul unui proiect de consolidare și restaurare a acestuia cu fonduri europene, plecând de la o legendă care spune că biserica de astăzi ar fi fost clădită pe ruinele uneia străvechi, ctitorie a unui domnitor Mircea.
Săpăturile au scos însă la iveală chiar structurile a două biserici străvechi.
'Actuala biserică a fost ridicată în anul 1747, în timpul păstoririi episcopului Climent, iar unii istorici susțin că a fost construită pe ruinele unei biserici ctitorită de Mircea cel Bătrân - alte surse indică vremea domniei lui Mircea Ciobanul sau Mircea voievod, fiul lui Mihnea cel Rău - și distrusă de turci în timpul conflictului austro-turc din 1716 - 1718. Sursele istorice sunt deficitare în atestarea cronologică a unei etape sau alta. În baza cercetărilor actuale, putem să menționăm existența a încă două biserici în interiorul lăcașului actual. Prima biserică este de mici dimensiuni și a fost surprinsă doar prin fundații, ce utilizează cu predilecție piatra ca material de construcție. Biserica din faza a II-a a fost surprinsă suprapunând stratigrafic pe cea din prima fază și utilizează în construcție atât piatra cât și cărămida la fundații. Acest monument deține și o elevație cu o înălțime de maxim 40 de centimetri, cu două sau trei straturi de frescă', a explicat, pentru AGERPRES, arheologul Ion Tuțulescu.
Astfel, în baza vestigiilor găsite, arheologii au concluzionat că ar fi vorba de o biserică de secol XIV, respectiv din perioada când a fost ridicată și mânăstirea Cozia de la Călimănești, și încă una din secolul al XVI-lea. O datare exactă a două vechi biserici descoperite va putea fi însă făcută în urma analizelor probelor de mortar care au fost prelevate.
'Din păcate, majoritatea artefactelor pe care le-am găsit aparțin bisericii din faza a doua, cea de secol XVI, dar și bisericii actuale, de secol XVIII. Zidurile bisericii din prima fază sunt la o adâncime cuprinsă între doi metri jumătate, trei metri și nu am dorit să ne ducem mai jos, zona fiind foarte periculoasă. Ceea ce am surprins noi efectiv sunt fundațiile. Am descoperit până acum altarul, catapeteasma și, cel mai probabil, pronaosul primei biserici. Ca lungime, de la pronaos până la altar, are undeva la 7-8 metri. Știam când am pregătit proiectul arheologic pentru cercetarea în prealabil că prin legendă ar exista două biserici, între care una aparținând lui Mircea cel Bătrân. Deci, putem să concluzionăm faptul că ceea ce am cercetat atestă această legendă, iar prima biserică, cel mai probabil, aparține perioadei lui Mircea cel Bătrân', a precizat arheologul vâlcean.
În sprijinul ipotezei existenței unei ctitorii a domnitorului Mircea cel Bătrân în centrul Râmnicului, de al cărui nume se leagă de altfel și prima atestare documentară a orașului, istoricii locali au ca argument importanța acestui lăcaș în eparhie și în prezent, la momentul acesta, dacă se confirmă datarea, fiind cea mai veche biserică de piatră cunoscută din oraș.
'Această biserică ne arată acum, în urma cercetărilor arheologice, a descoperirilor recente, că a fost unul dintre cele mai vechi lăcașuri din Râmnic și, de ce nu, din eparhia Râmnicului. Este o biserică paraclis a Arhiepiscopiei, deci de importanță evidentă. Descoperirile în jurul ei ne arată, de asemenea, că aici a fost și o curte domnească, unde s-ar fi îngrijit de sănătate chiar și tatăl lui Mihai Viteazul, domnitorul Pătrașcu cel Bun. Avem multe trimiteri documentare și de cronici care vorbesc nu despre un așezământ simplu, ci despre o adevărată curte domnească, mai ales că Mircea cel Bătrân a fost și zugrăvit, mai târziu sigur, aici alături de alți ctitori, cum ar boierii Socoteni, pe care N. Iorga îi considera cel mai vechi și cel mai important neam boieresc, din care se trage și Vica Socoteanu, ultima descendentă a familiei, care este înmormântată aici și care a avut conacul Socoteanu-Lahovari, astăzi Palatul Copiilor', a adăugat directorul Direcției Județene pentru Cultură, istoricul Florin Epure.
Actuala biserică, monument de categoria A, a fost construită în stil brâncovenesc, al cărui exponent de seamă este ansamblul mănăstiresc de la Hurezi, aflat în patrimoniul UNESCO. Are un plan triconc, iar naosul ei este evidențiat prin două turle înalte. Pridvorul e deschis și susținut pe opt stâlpi de piatră sculptați, în timp ce ușa de la intrare este încadrată de o sculptură în piatră cu ornamente florale. Pictura originală a bisericii este executată în tehnica fresco, cu o cromatică în stil bizantin și datează din perioada 1751-1753.
Biserica este cunoscută și sub numele de Maica Domnului datorită unei vechi icoane a Fecioarei Maria cu Pruncul, cu ferecătură de argint, despre care se spune că ar fi făcătoare de minuni. Acesta este atestată la 1789, anul în care s-a construit o raclă pentru ea, însă se crede că ar fi mult mai veche.
Domnitorul Mircea cel Bătrân cu fiul său, Mihai voievod, ce țin în mâna stângă un pergament cu istoricul bisericii, au fost zugrăviți în interiorul bisericii în timpul ultimei restaurări a picturii, din anul 1998.
