Concediul medical în 2024: Cum sunt taxați suplimentar românii

Astfel, cei aflați în concediu medical vor contribui cu 10% (impozit pe venit) la Fondul de Asigurări Sociale de Sănătate din indemnizația primită pe perioada concediului, cu unele excepții, printre care cei aflați în concediu medical din cauza unui accident de muncă sau a unei boli profesionale și a bolnavilor cronici. 

OUG privind concediul medical în 2024

Măsura a intrat în vigoare începând cu luna ianuarie 2024, având ca rezultat diminuarea indemnizațiilor primite de salariați. Până la finele anului 2023, contribuțiile pentru asigurările sociale (CAS) de 25% și impozitul pe venit de 10% erau reținute doar din cuantumul indemnizației, fără a include contribuția pentru asigurările sociale de sănătate (CASS) de 10%.

Măsura este prevăzută în OUG 115/2023 adoptată de Guvern pe 14 decembrie 2023 și publicată cu câteva zile de Crăciun în Monitorul Oficial.

„La articolul 155 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, lit. i), cu următorul cuprins:

Citește și

Clasamentul celor mai scumpe țări din lume. Cele cinci locuri unde traiul costă cel mai mult

« i) indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, acordate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată în OUG.

Astfel, începând cu 2024, taxa de 10% pentru sănătate se aplică nu doar angajaților, ci și altor categorii de persoane, inclusiv PFA-uri și profesii liberale, care se asigură voluntar pentru concedii medicale.

Consecința directă a acestei măsuri este majorarea cotei totale de impozitare a concediilor medicale la 45%, comparativ cu 35%, cât era până la sfârșitul anului 2023. Această cotă include contribuția pentru pensii de 25%, impozitul pe venit de 10%, și contribuția pentru sănătate, care nu era percepută anterior.

Noile reguli afectează diverse tipuri de concedii medicale, printre care se numără cele pentru bolile obișnuite, accidentele în afara locului de muncă, prevenirea bolilor, maternitatea, îngrijirea copilului bolnav, pacienții cu afecțiuni oncologice și risc maternal.

Excepție fac indemnizațiile pentru concedii medicale acordate în urma accidentelor de muncă sau a bolilor profesionale.

Este esențial de subliniat că plata indemnizațiilor pentru concediul medical este suportată din fondul de salarii al angajatorului sau din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (F.N.U.A.S.S.).

În plus, în timpul perioadei de incapacitate temporară de muncă, persoanele nu pot fi concediate, iar prelungirea automată a contractelor de muncă în această situație revine responsabilității Casei Teritoriale pentru Asigurări de Sănătate pentru plata indemnizațiilor.

Guvernul a argumentat această taxă suplimentară prin „obligația de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent”, dar și prin alte obligații de a gestiona resursele și cheltuielile statului pentru „menținerea stabilității macroeconomice”.

Cum se va calcula concediul medical de acum încolo

La procentul existent de 35%, reprezentând Contribuția la Asigurările Sociale (CAS) și

impozitul pe venit, se adaugă acum o contribuție suplimentară de 10% la Fondul de Asigurări

Sociale de Sănătate (CASS).

Asta duce la o cota totală de 45%, similară cu impozitul aplicat asupra salariilor.

Această taxă pentru sănătate are impact și asupra altor categorii de contribuabili, incluzând cei care se asigură voluntar pentru concedii medicale, precum persoanele fizice autorizate (PFA) și profesii liberale.

Conform practicii curente, angajatorii vor reține aceste sume și le vor transfera în contul bugetului de stat.

Este important de subliniat că impactul financiar al bolii este uniform, indiferent de nivelul salarial.

Conform prevederilor Ordonanței de Urgență Guvernamentală nr. 115/2023, plătitorii de venit, precum Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă și Casele de Asigurări de Sănătate, au acum responsabilitatea de a efectua calculul și reținerea la sursă a contribuției de asigurări sociale de sănătate asociată indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate.

Această obligație se aplică în cazul următoarelor categorii de beneficiari:

• șomerii,
• angajații care obțin venituri în România de la angajatori din state care nu sunt sub incidența legislației europene în domeniul securității sociale, sau care nu beneficiază de acorduri privind sistemele de securitate socială la care România este parte,
• persoanele asigurate pe baza de contract de asigurare pentru concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate,
• femeile care primesc indemnizații de maternitate și care își pierd calitatea de asigurat din motive neimputabile lor, dar nasc în termen de 9 luni de la data pierderii acestei calități.

În contrast cu prevederile anterioare ale Codului Fiscal, care scutau indemnizațiile asociate certificatelor medicale de la plata Contribuției la Asigurările Sociale de Sănătate (CASS), noua reglementare impune calculul și reținerea acestei contribuții.

Cota de contribuție la asigurările sociale de sănătate este stabilită la 10% și este datorată de către persoanele fizice care sunt angajate sau pentru care există obligația de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate.

Pentru a ilustra impactul practic, luăm în considerare un exemplu concret. În anul 2023, la un salariu brut de 5.000 de lei, un angajat aflat în concediu medical beneficia de o indemnizație echivalentă cu 75% din salariul său, adică 177 de lei pe zi de concediu medical. Începând cu anul 2024, același angajat va primi doar 160 de lei pe zi de concediu medical.

Românii și-au luat 23.000 de ani de concediu medical

În primul trimestru al anului 2023, românii au înregistrat un total echivalent cu 23.000 de ani de concediu medical, reprezentând 8,41 milioane de zile, conform informațiilor furnizate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Numărul total de certificate de concedii medicale a fost de 1,83 milioane, traducându-se printr-o medie de 4,5 zile pe certificat.

Aceste cifre reflectă zilele decontabile de CNAS, ținând cont de faptul că, conform legislației, primele 5 zile de concediu sunt suportate de către angajator, iar cele ulterioare sunt decontate de CNAS.

CNAS a subliniat că numărul real de zile de concediu medical suportate din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) poate diferi de cel însumat pe certificatele de concediu medical.

Acest aspect se datorează faptului că doar concediile medicale mai lungi de cinci zile intră în procedura decontării cu casele de asigurări de sănătate, iar o persoană poate beneficia de mai multe astfel de concedii într-un trimestru.

Analizând datele din 2021 și 2022, se observă că românii au beneficiat de concedii medicale decontate de CNAS în echivalentul a 124.840 ani în 2021 și 109.688 ani în 2022, perioadă marcată și de pandemie.

Pe scurt:

2021: 8.405.230 certificate de concediu medical, cu o durată medie de 5,4 zile, și 45.566.833 zile prestații suportate din FNUASS;

2022: 8.364.871 certificate de concediu medical, cu o durată medie de 4,7 zile, și 40.029.055 zile prestații suportate din FNUASS.

Articol recomandat de sport.ro

GALERIE FOTO Noul jucător de la FCSB a aterizat! Primele declarații