Uneori pare că nu există sfârșit pentru pericolele catastrofale cu care ne confruntăm ca specie, relatează sciencealert.com.
Armaghedon nuclear. Schimbările climatice. Pandemii. Inteligența artificială. Supervulcani. Lista este lungă.
Într-un studiu publicat în revista Global Challenges, oamenii de știință au identificat ceea ce pare a fi cel mai sigur loc din lume în cazul unei catastrofe globale necontrolate.
„Australia este probabil cel mai rezilient loc de pe Pământ în ceea ce privește riscurile catastrofale globale”, explică cercetătorii într-o lucrare condusă de autorul principal, Florian Ulrich Jehn, cercetător în domeniul mediului la Universitatea din Hagen, Germania.
Dar înainte să-ți rezervi un bilet și să începi să-ți faci bagajele, trebuie să știi un lucru.
Nici măcar Australia nu este complet ferită de riscurile catastrofale globale, este doar țara cea mai puțin expusă, în ansamblu, spectrului de amenințări potențiale care ne pândesc.
Cele trei mari tipuri de riscuri
În studiul lor, Jehn și colegii săi au analizat literatura științifică privind riscurile catastrofale globale, evaluând sute de studii și rapoarte despre efectele unor dezastre precum impactul asteroizilor cu Pământul, erupțiile vulcanice, atacurile cibernetice de amploare, amenințările biologice și multe altele.
Potrivit cercetătorilor, riscurile catastrofale globale se împart, în general, în trei mari categorii.
Scenariile de reducere bruscă a luminii solare sunt evenimente care blochează brusc lumina Soarelui, din cauza unor erupții vulcanice, a unei ierni nucleare sau a norilor de particule generați de impactul unui asteroid.
Evenimentele care perturbă sistemele societății sunt denumite Pierdere Catastrofală Globală a Infrastructurii și pot duce la întreruperi ale electricității, transporturilor și producției de alimente. Acestea pot fi provocate de furtuni geomagnetice, atacuri cibernetice, pandemii și impulsuri electromagnetice de mare altitudine.
Un al treilea tip este Riscul Biologic Catastrofal Global, termen rezervat amenințărilor biologice de amploare, naturale sau provocate de oameni, care duc la pierderi masive de vieți omenești și la perturbări severe ale societății la nivel continental sau global.
De ce contează izolarea
Pe lângă clasificarea acestor categorii de risc, cercetătorii au analizat și studiile privind reziliența. În acest context, reziliența reprezintă capacitatea unei societăți de a-și menține funcțiile esențiale și bunăstarea populației în fața unor perturbări extreme provocate de astfel de catastrofe, în funcție de factori geografici, instituționali și infrastructurali.
Cercetătorii spun că țările tind să fie mai reziliente în fața riscurilor catastrofale globale dacă sunt:
- democratice;
- mai bogate;
- caracterizate de un nivel mai scăzut al inegalității;
- dotate cu o bază industrială importantă și cu o capacitate guvernamentală ridicată;
- situate în regiuni izolate, precum insulele mari;
- caracterizate printr-un grad mai mare de descentralizare și diversitate;
- mai puțin dependente de comerțul internațional sau au parteneri comerciali aflați în apropiere.
Având în vedere toți acești factori, Australia se evidențiază în literatura de specialitate ca fiind una dintre cele mai reziliente țări, datorită izolării sale geografice, producției de alimente, resurselor de combustibili fosili și capacității industriale, printre alți factori.
„Niciun loc de pe Pământ nu este rezilient în fața tuturor riscurilor catastrofale globale, dar Australia este țara identificată cel mai frecvent drept rezilientă.Chiar și această țară este vulnerabilă la anumite pericole și depinde în continuare de comerțul internațional pentru combustibil, medicamente și îngrășăminte.”, au explicat autorii.
Australia are și puncte vulnerabile
În cazul Australiei, statutul său de mare insulă îi oferă o protecție considerabilă împotriva anumitor riscuri, dar o face și mai dependentă de sistemele comerciale internaționale pentru importul anumitor produse esențiale.
În ansamblu, în ciuda problemelor cu care se confruntă Australia, oamenii de știință o identifică frecvent drept cea mai rezilientă națiune de pe planetă în contextul riscurilor catastrofale globale.
Ce alte țări ar putea rezista
După Australia, alte țări identificate ca fiind reziliente sunt Noua Zeelandă, Japonia, Elveția și Argentina, însă cercetătorii spun că multe dintre acestea sunt vulnerabile la anumite pericole, chiar dacă alți factori le sunt favorabili.
„Toate țările menționate cel mai frecvent, cu excepția Elveției, au linii de coastă lungi, care ar putea fi afectate de tsunamiuri generate de un obiect ceresc care trece în apropierea Pământului”, scriu autorii studiului.
„Toate, cu excepția Elveției, ar putea fi afectate de una dintre numeroasele erupții vulcanice din Asia de Sud-Est și America de Sud, așa cum s-a întâmplat în cazul vulcanului Tambora în 1815. Toate depind de comerț.”, au mai precizat ei.
Concluzia cercetătorilor este una importantă: nu există niciun loc pe Pământ care să fie un refugiu complet împotriva riscurilor catastrofale globale.
Australia ar putea deveni un refugiu strategic
Privind spre viitor, cercetătorii spun că identificarea unor state cu reziliență structurală, precum Australia și Noua Zeelandă, le-ar putea face potrivite pentru a deveni puncte de sprijin în eforturile globale de creștere a rezilienței.
De exemplu, aceste țări ar putea găzdui rezerve de alimente sau bănci de semințe, iar capacitatea lor industrială le-ar putea permite să continue să funcționeze în cazul unei catastrofe globale.
Astfel, ar putea deveni sedii potrivite pentru coordonarea unui răspuns internațional la dezastrul care s-ar abate asupra lumii.
Cel mai important lucru este să fim pregătiți, spun cercetătorii. Uneori, astfel de evenimente pot fi chiar după colț.
