AFP: România se roagă la Dumnezeu pentru a scăpa de secetă. Regiunea care va deveni în 50 de ani ”Sahara românească”
Românii se roagă și au ajuns la ”mila lui Dumnezeu” în privința secetei, care va transforma în următorii 50 de ani sudul țării în ”Sahara românească”.
România se roagă şi experimentează împotriva secetei, în contextul în care Europa de Est şi de Sud suferă din cauza unor ”condiţii de secetă persistente şi recurente”, potrivit ultimelor date de la European Drought Observatory (EDO), o situaţie care s-a agravat în iulie - mai ales în România şi în sudul Ungariei, relatează într-un reportaj AFP.
Iulia Blagu constată neputincioasă efectele secetei în exploataţia sa din sud-estul României, una dintre cele mai afectate ţări de secettă din Europa: floarea-soarelui arsă, porumb prăjit de căldură, frunze scorojite.
Ea a venit în urmă cu cinci ani de la Bucureşti şi a preluat ştafeta de la tatăl său, cele 300 de hectare din comuna Urziceni, fără să se îndoiască de provocarea climatică care o aştepta.
”Cinci ani de foc”, rezumă ea în soare, după ce mai multe episoade caniculare i-au pus la încercare în acest an recoltele. ”Ca un compresor imposibil de oprit”.
”Problema nu este dacă, ci când vom muri”, declară AFP agricultoarea în vârstă de 39 de ani, nevoită să se împrumute pentru prima oară pentru a plăti salariile.
Câmpurile sale oferă un peisaj dezolant: un plug ruginit este abandonat pentru că ”aratul drenează solul, ceea ce este extrem de periculos” în situaţia actuală.
Potrivit Observatorului european Copernicus, este ”tot mai probabil” ca 2024 să fie cel mai cald an înregistrat vreodată.
Românii se simt la ”mila lui Dumnezeu” și apelează la preoți
La începutul lui august, zeci de agricultori ungari au defilat cu cămile în centrul Budapstei pentru a atrage atenţia asupra consecinţelor modificărilor climatice asupra profesiei lor. Aproape întreaga Ungarie este plasată în prezent în alertă crescută.
În România, Guvernul le-a promis compensaţii financiare proprietarilor a două milioane de hectare afectate de secetă în acest an, potrivit unei estimări oficiale.
Iar impactul nu se limitează la sectorul agricol. În unele sate, puţurile au secat, sunt implementate măsuri de restricţionare a apei, iar lacuri dispar.
Din cauza recordurilor de căldură care se înlănţuie, unii se simt ”la mila lui Dumnezeu” şi fac apel la preoţi ortodocşi să le binecuvânteze câmpurile şi să facă să vină ploaia.
Alţii sapă în sol pentru a găsi surse de apă, însă ”nu iese nimic, clima s-a schimbat în mod clar”, deplânge Marian Florea, un muncitor în construcţii care şi-a văzut mediul cum se transformă.
În decurs de un an, apa unui loc din apropiere a scăzut drastic şi s-ar putea ”termina în această toamnă”, precizează un bărbat în vârstă de 53 de ani.
Iulia Blagu, încearcă să se adapteze la aceste condiţii noi.
Gata cu porumbul care aducea până de curând profituri mari, a venit rândul plantelor mai adaptate căldurii puternice, ca de exemplu sorgul şi poate, în viitor, coriandrul sau năutul.
În sudul țării va apărea ”Sahara românească”, în următorii 50 de ani
Mai la sud se află o întindere vastă de nisip, de aproximativ 100.000 de hectare, în apropiere de Dunăre, care formează frontiera naturală cu Bulgaria.
Este o ”Sahara românească” care creşte inexorabil din cauza încălzirii globale.
România pierde 1.000 de hectare de terenuri cultivabile anual, a calculat Ministerul Mediului, care se teme de o ”deşertificare totală” a sudului în 50 de ani.
Începând din 1959, un centru de cercetare a fost instalat, pentru a încerca să ”fructifice nisipurile” şi să furnizeze expertiză şi seminţe agricultorilor, un rol devenit crucial odată cu încălzirea globală.
”Schimbările climatice ne împing să experimentăm noi varietăţi, pe care nu ni le-am fi imaginat niciodată posibile acum ceva timp”, declară reprezentanta Aurelia Diaconu.
În centru există kaki, curmale, kiwi, fistic, cartofi dulci sau arahide. Însă locul are şansa să beneficieze de un sistem de irigaţie - un ”aur albastru” de care sunt privaţi majoritatea zdrobitoare a agricultorilor români. Or, ”fără apă nu putem face nimic”, declară Iulia Blagu, cu mâinile în pământul sterp.
