Cel care a făcut descoperirea, un bărbat din municipalitatea Rebild, în nordul Danemarcei, care doreşte să rămână anonim, îşi pregătea grădina pentru construirea unei noi terase când a dat peste tezaurul de argint, formată din aproximativ 700 de piese, potrivit organizaţiei culturale daneze Nordjyske Museer, relatează CNN, potrivit News.ro.
Printre obiecte se aflau un mic ciocan al lui Thor, brăţări, numeroase lingouri de argint, obiecte tăiate în bucăţi şi 47 de monede, unele întregi, altele fragmentate, a precizat instituţia într-un comunicat.
„Trebuia să fie doar câteva ore de muncă grea în grădină, pentru a îndepărta iarba încăpăţânată, pietrele şi pietrişul în vederea amenajării unei noi terase pavate, dar s-a transformat în cea mai mare surpriză din viaţa mea”, a declarat cel care a făcut descoperirea.
„După o jumătate de oră de săpat, unealta mea a lovit ceva care a scos un sunet ciudat”, a continuat el. „La început am crezut că este fier vechi sau sârmă de gard şi câteva cioburi de ceramică, dar când am început să sap cu mâinile, am scos din pământ, unul după altul, obiecte din metal. După o scurtă perioadă de lucru atent, mi-am dat seama că erau bijuterii, monede şi lingouri de argint.”, relatează bărbatul.
Tezaurul cântăreşte 18,5 kilograme, de aproape trei ori mai mult decât cea care era până acum cel mai mare tezaur de argint viking descoperită în Danemarca, aşa-numita Terslevskat, care cântărea aproximativ 6,5 kilograme, a precizat Nordjyske Museer.
Din noua descoperire, aproximativ 320 de obiecte, cu o greutate totală de 6,4 kilograme, au fost găsite încă în vasul de lut original în care se crede că au fost depuse în secolul al X-lea. Restul obiectelor au fost găsite în pământ.
Cea mai mare parte a greutăţii tezaurului este reprezentată de lingouri, bijuterii şi fragmente de argint, monedele constituind doar o mică parte.
În epoca vikingă, lingourile de argint, bijuteriile şi argintul vechi erau folosite atât ca mijloc de plată, cât şi pentru păstrarea valorii, iar valoarea lor era stabilită în funcţie de greutate, potrivit muzeelor. Din acest motiv, argintul era adesea tăiat în bucăţi mai mici sau topit.
Lingourile de argint descoperite la Rebild – într-un număr neobişnuit de mare – sunt grupate în funcţie de greutate, la fel ca fragmentele de brăţări şi argint vechi, ceea ce sugerează că au fost organizate intenţionat ca rezerve importante de valoare, a precizat Nordjyske Museer.
„Este o descoperire de mare importanţă pentru înţelegerea epocii vikinge în Danemarca”, a declarat arheologul Torben Sarauw, responsabil pentru patrimoniul cultural în cadrul Nordjyske Museer. „Nu doar datorită dimensiunii sale, ci şi pentru că acest tezaur arată foarte clar cum funcţiona argintul ca avere şi ca mijloc de plată în epoca vikingă. Este ca şi cum ai găsi un seif din epoca vikingă.”
Pe unul dintre lingourile de argint sunt gravate rune, iar inscripţia ar putea fi citită „hutu”, ceea ce ar putea reprezenta un nume, un semn de proprietate sau un alt tip de marcaj important, potrivit muzeului..
Monedele descoperite sunt arabe şi anglo-saxone, ceea ce, potrivit lui Sarauw, demonstrează cât de strâns legată era Danemarca de mari regiuni ale Europei şi de teritorii aflate mult mai la est în epoca vikingă.
Două dintre monedele anglo-saxone au fost bătute în timpul regelui Eduard cel Bătrân, care a ajuns să conducă cea mai mare parte a Angliei în timpul domniei sale, între anii 899 şi 924. Monedele arabe, cunoscute sub numele de dirhami, sunt tăiate în bucăţi şi au inscripţii similare celor descoperite în comori de argint din secolul al IX-lea, a precizat Nordjyske Museer.
„Argintul a fost ascuns la Rebild, dar indică existenţa unei lumi mult mai vaste”, a spus Sarauw. „Monedele arată că existau legături cu lumea islamică la est şi cu Anglia la vest, precum şi o epocă vikingă în care oamenii, bunurile şi valorile circulau pe distanţe uriaşe.”
Zona Rebild a fost locul mai multor descoperiri importante de tezaure vikinge, printre care tezaurul Rebildskat, găsit în 1971, care conţinea 4 kilograme de argint datând tot din secolul al X-lea, precum şi comoara de la Rold, descoperită în urmă cu două luni şi formată din şase brăţări intacte de aur.
Totuşi, la locul noii descoperiri nu va avea loc o amplă cercetare arheologică, deoarece zona este deja construită.
Tezaurul a fost trimis spre evaluare la Muzeul Naţional al Danemarcei. Pe termen mai lung, Nordjyske Museer a anunţat că lucrează la amenajarea unei expoziţii permanente cu acest tezaur de argint, alături de brăţările de aur din tezaurul de la Rold, la Muzeul Viking Fyrkat din nordul Danemarcei.
