Mircea Cărtărescu visează la o Europă unde diaspora nu urăște țara natală: vor „să le distrugă”
La 69 de ani, Mircea Cărtărescu rămâne unul dintre cei mai fascinanți exploratori ai minții umane, un scriitor care transformă absurdul cotidian în poezie cosmică, îl laudă jurnaliștii de la „The Guardian”.
Într-un interviu pentru The Guardian, realizat prin video-call din apartamentul său din București, autorul „Solenoid” vorbește despre noua sa traducere în engleză a „The Left Wing” (Aripa stângă), primul volum din trilogia „Blinding-Orbitor”, publicat acum de Editura Penguin, în Marea Britanie.
Cartea, votată romanul deceniului în România în 2010, este o capodoperă suprarealistă, structurată ca un fluture: primele și ultimele volume sunt aripi, mijlocul – corpul. „E o răzbunare literară împotriva oamenilor care mi-au furat tinerețea”, spune Cărtărescu, referindu-se la comunismul românesc care i-a răpit anii de tinerețe.
Fluturi gigantici și o capitală grotescă: Răzbunarea literară a lui Cărtărescu
„The Left Wing”, tradusă acum în engleză după ediția germană, e parte dintr-o trilogie de 1.400 de pagini, scrisă între 1996 și 2010, în mare parte în exil voluntar la Amsterdam, Berlin, Budapesta și Stuttgart. Ca un fluture migrator, Cărtărescu s-a mutat prin Europa, dar a rămas ancorat în Bucureștiul său, descris ca un personaj grotesc: statui care copulează cu gorgone, un bloc de locuințe văzut ca „penisul orașului, roșu și erect”. Fluturii, obsesia sa din copilărie, apar obsesiv: într-o scenă memorabilă, niște țărani medievali găsesc fluturi gigantici (20 pași lungime, 40 lățime) înghețați sub gheața Dunării, îi fierb și îi mănâncă „ca pe homari”.
„Nabokov era un artist fin, dar cu mai puține legături cu literatura fantastică și suprarealismul decât am eu”, spune Cărtărescu, amintindu-și o vizită din 2014 la colecția de fluturi a scriitorului rus-american la Harvard.
Trilogia e o răzbunare stilistică împotriva epocii Ceaușescu, unde generația sa – supranumită ironic „generația blugilor albaștri” – asculta Beatles și citea „Howl” de Ginsberg în secret. „După revoluție, am devenit cetățean al universului”, mărturisește el.
Boom-ul literar est-european: De la García Márquez la Krasznahorkai
Cărtărescu e mândru de „boom-ul scriitorilor estici”, comparându-l cu explozia latino-americană a anilor '60–'70, cu García Márquez, Vargas Llosa și Borges. „Mulți sunt scriitori necomerciali, care nu visau la bani sau premii – pur și simplu iubeau literatura”. László Krasznahorkai, câștigătorul Nobel-ului din 2025, e un exemplu: „Este un fel de boom al scriitorilor est-europeni, de care sunt mândru să fac parte”.
El însuși nominalizat pentru Nobel (2023 și 2025), spne că nu are așteptări: „Nu am așteptat niciodată un telefon... Să fii văzut ca demn de Nobel, chiar dacă e doar un zvon, e o onoare absolută”. Nominalizat de 10 ani, Cărtărescu vede premiul ca o recunoaștere, nu o obsesie.
Comunismul, familia și credința: „Religiile sunt nebunie, dar singura cale de ieșire”
Născut în 1956, Cărtărescu descrie copilăria sub comunism ca pe un coșmar: tatăl său, membru PCR, a ars cartea de partid roșie după fuga lui Ceaușescu, plângând că crezuse în minciună. Religia era interzisă – fără biserici, Biblie sau icoane acasă. „Credeam că e doar o colecție de predici” spune el despre cartea de căpătâi a creștinismului. Mai târziu, a redescoperit-o ca „cel mai mare roman scris vreodată, cu poezia fantastică a profeților”.
În „The Left Wing”, îngeri luptă cu cacodemoni: „Religiile sunt nebunie, dar singura cale pe care mintea o poate imagina pentru a ieși din lumea noastră”.
Academia Română l-a respins cu un singur vot, fiind acuzat de Nicolae Breban că personajele sale au doar „tată, mamă și Mircea”. Cărtărescu s-a simțit ușurat: „Nu sunt potrivit pentru asta – nu am nimic academic în mine”.
Viitorul: O trilogie completă și o Europă unită
„The Left Wing” e doar începutul – mijlocul trilogiei (corpul fluturelui) e gata, iar aripa dreaptă urmează. Cărtărescu visează la o Europă unde diaspora nu urăște țara natală: „Ei au început să urască atât de mult propriile țări încât vor să le distrugă”. Dar scriitorul e optimist: aderarea la UE în 2007 a fost „momentul istoric” care a făcut din România parte a universului.
Sursa: The Guardian
Etichete: Marea Britanie, carti, mircea cartarescu,
Dată publicare:
01-12-2025 11:58
