Mircea Cărtărescu visează la o Europă unde diaspora nu urăște țara natală: vor „să le distrugă”

62519733

La 69 de ani, Mircea Cărtărescu rămâne unul dintre cei mai fascinanți exploratori ai minții umane, un scriitor care transformă absurdul cotidian în poezie cosmică, îl laudă jurnaliștii de la „The Guardian”.

Într-un interviu pentru The Guardian, realizat prin video-call din apartamentul său din București, autorul „Solenoid” vorbește despre noua sa traducere în engleză a „The Left Wing” (Aripa stângă), primul volum din trilogia „Blinding-Orbitor”, publicat acum de Editura Penguin, în Marea Britanie.

Cartea, votată romanul deceniului în România în 2010, este o capodoperă suprarealistă, structurată ca un fluture: primele și ultimele volume sunt aripi, mijlocul – corpul. „E o răzbunare literară împotriva oamenilor care mi-au furat tinerețea”, spune Cărtărescu, referindu-se la comunismul românesc care i-a răpit anii de tinerețe.

Fluturi gigantici și o capitală grotescă: Răzbunarea literară a lui Cărtărescu

„The Left Wing”, tradusă acum în engleză după ediția germană, e parte dintr-o trilogie de 1.400 de pagini, scrisă între 1996 și 2010, în mare parte în exil voluntar la Amsterdam, Berlin, Budapesta și Stuttgart. Ca un fluture migrator, Cărtărescu s-a mutat prin Europa, dar a rămas ancorat în Bucureștiul său, descris ca un personaj grotesc: statui care copulează cu gorgone, un bloc de locuințe văzut ca „penisul orașului, roșu și erect”. Fluturii, obsesia sa din copilărie, apar obsesiv: într-o scenă memorabilă, niște țărani medievali găsesc fluturi gigantici (20 pași lungime, 40 lățime) înghețați sub gheața Dunării, îi fierb și îi mănâncă „ca pe homari”.

„Nabokov era un artist fin, dar cu mai puține legături cu literatura fantastică și suprarealismul decât am eu”, spune Cărtărescu, amintindu-și o vizită din 2014 la colecția de fluturi a scriitorului rus-american la Harvard.

Trilogia e o răzbunare stilistică împotriva epocii Ceaușescu, unde generația sa – supranumită ironic „generația blugilor albaștri” – asculta Beatles și citea „Howl” de Ginsberg în secret. „După revoluție, am devenit cetățean al universului”, mărturisește el.

Boom-ul literar est-european: De la García Márquez la Krasznahorkai

Cărtărescu e mândru de „boom-ul scriitorilor estici”, comparându-l cu explozia latino-americană a anilor '60–'70, cu García Márquez, Vargas Llosa și Borges. „Mulți sunt scriitori necomerciali, care nu visau la bani sau premii – pur și simplu iubeau literatura”. László Krasznahorkai, câștigătorul Nobel-ului din 2025, e un exemplu: „Este un fel de boom al scriitorilor est-europeni, de care sunt mândru să fac parte”.

El însuși nominalizat pentru Nobel (2023 și 2025), spne că nu are așteptări: „Nu am așteptat niciodată un telefon... Să fii văzut ca demn de Nobel, chiar dacă e doar un zvon, e o onoare absolută”. Nominalizat de 10 ani, Cărtărescu vede premiul ca o recunoaștere, nu o obsesie.

Comunismul, familia și credința: „Religiile sunt nebunie, dar singura cale de ieșire”

Născut în 1956, Cărtărescu descrie copilăria sub comunism ca pe un coșmar: tatăl său, membru PCR, a ars cartea de partid roșie după fuga lui Ceaușescu, plângând că crezuse în minciună. Religia era interzisă – fără biserici, Biblie sau icoane acasă. „Credeam că e doar o colecție de predici” spune el despre cartea de căpătâi a creștinismului. Mai târziu, a redescoperit-o ca „cel mai mare roman scris vreodată, cu poezia fantastică a profeților”.

În „The Left Wing”, îngeri luptă cu cacodemoni: „Religiile sunt nebunie, dar singura cale pe care mintea o poate imagina pentru a ieși din lumea noastră”.

Academia Română l-a respins cu un singur vot, fiind acuzat de Nicolae Breban că personajele sale au doar „tată, mamă și Mircea”. Cărtărescu s-a simțit ușurat: „Nu sunt potrivit pentru asta – nu am nimic academic în mine”.

Viitorul: O trilogie completă și o Europă unită

„The Left Wing” e doar începutul – mijlocul trilogiei (corpul fluturelui) e gata, iar aripa dreaptă urmează. Cărtărescu visează la o Europă unde diaspora nu urăște țara natală: „Ei au început să urască atât de mult propriile țări încât vor să le distrugă”. Dar scriitorul e optimist: aderarea la UE în 2007 a fost „momentul istoric” care a făcut din România parte a universului.  

Articol recomandat de sport.ro
Gyokeres s-a împăcat după un an cu fosta sa prietenă, de care s-a despărțit dintr-un motiv absurd
Gyokeres s-a împăcat după un an cu fosta sa prietenă, de care s-a despărțit dintr-un motiv absurd
Citește și...
Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu revine cu peste 800 de evenimente și artiști din 82 de țări

Mai sunt 7 săptămâni până la startul celei de-a 33-a ediții a Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu. Timp de 10 zile, vechea cetate va uni, sub o singură umbrelă, atât lumea teatrului, cât și artiști stradali, de circ, pictori și dansatori.

Diamantul muzical al Nordului și cea mai importantă simfonie românească, în concertele vocal-simfonice din 29 și 30 aprilie

PARTENERIAT. Orchestra și Corul Filarmonicii „George Enescu” prezintă, pe 29 și 30 aprilie, la Ateneul Român, lucrări emblematice de Sibelius și Enescu, sub bagheta lui Leo Hussain, cu violonista Karen Gomyo solistă.

Regizorul Laurențiu Damian va primi Premiul Gopo pentru întreaga carieră, la ceremonia transmisă de VOYO

Laurențiu Damian va fi distins cu un Premiu Gopo pentru întreaga sa activitate în cadrul Galei Premiilor Gopo 2026, dar și pentru formarea mai multor generații de cineaști din România. 

Recomandări
Proiectul care interzice cumulul pensie-salariu la stat a fost adoptat de Guvern. Bolojan: „La Parlament în regim de urgență”

Guvernul a adoptat, în şedinţa extraordinară de joi, proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul la stat.

Ninge în centrul României, la final de aprilie. Utilajele de deszăpezire au fost scoase pe drumurile montane în două județe

Un val de aer rece a cuprins România, iar la munte a nins din nou și s-a așternut zăpada. Temperatura este cu circa 10 grade mai coborâtă decât normalul perioadei, iar vântul care bate cu putere face ca frigul să pară și mai pătrunzător.

Cursul oficial BNR, la un maxim istoric. Criza politică depreciază moneda națională de pe o zi pe alta

Moneda naţională s-a depreciat joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 5,1417 lei, în creştere cu 4,13 bani (0,8%) faţă de cotaţia precedentă, de 5,1004 lei, înregistrând un nou maxim istoric.