Mihail Sadoveanu. Romane celebre și rolul său în literatura română
Mihail Sadoveanu a fost scriitor, povestitor, romancier, nuvelist, academician și om politic, fiind unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea.
George Călinescu l-a numit „Ceahlăul literaturii române”. S-a născut la Pașcani, a primit premiul Lenin pentru Pace, iar pe finalul vieții a suferit de un infarct în urma căruia vorbirea i-a fost afectată și a devenit orb. Pe 19 octombrie, Sadoveanu a murit în propria casă, la București și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu, alături de Mihai Eminescu.
Biografie
• 1880 – Se naște pe 5 noiembrie, la Pașcani cu numele de Mihail Ursachi, copilul avocatului Alexandru Sadoveanu și al Profirei Ursachi.
• 1880 - 1892 – Își petrece anii copilăriei la Pașcani. Absolvă școala primară din Pașcani și capătă numele Sadoveanu. Urmează gimnaziul „Alecu Donici” din Fălticeni.
• 1892 - 1895 - Rămâne repetat, iar mama lui moare. Mai târziu, în lucrarea „Anii de ucenicie”, Mihail va scrie despre durerea pe care a simțit-o când mama lui a decedat.
Toate meciurile de la FIFA Club World Cup pot fi văzute pe VOYO cu comentariu în limba română.
• 1896 - Apar versuri și schița Domnișoara M…din Fălticeni, semnate de „Mihai din Pașcani” în două numere din revista umoristică Dracu din București Pe 29 decem brie este identificat primul manuscris, poezia „De mâini”
• 1898-1900 - Își continuă studiile la Liceul Național din Iași, unde și-i face prieteni pe N.N. Beldiceanu, Neculai Dunareanu, Grigorita Nadejde, Eric Furtuna etc. Colaborează sub pseudonimul M.S.Cobuz. Publica versuri și proză în revista Pagini literare. Alături de Matei Rusu, scoate revista Lumea, din care au apărut doar 3 numere.
• 1900 - În luna martie este exmatriculat de la liceu. În septembrie, pleacă la București pentru a se înscrie la Facultatea de Drept, dar se lasă acaparat de viața de la Capitală.
• 1901 - Se stabilește la Fălticeni unde se va căsători cu Ecaterina Balu și va colabora la Revista română cu poezii, recenzii, traduceri, sub pseudonimul M. Sadoveanu - Cobuz, C. Prisăcaru, C. Săteanu, Ilie Pușcașu.
• 1902 - Este încorporat în armată și i se naște primul copil: Despina-Lia
• 1903 - Revine în toamnă la București și lucrează la revista Semănătorul. Încep colaborare la revista Luceafărul de la Sibiu și Făt-Frumos.
• 1904 – Mihail Sadoveanu debutează editorial cu patru volume: Povestiri, Șoimii, Dureri înăbușite și Crâșma lui Moș Precu. Este remarcat de Nicolae Iorga, E. Lovinescu și Sextil Pușcariu.
• 1905 – Devine funcționar la Casa Școalelor. Primește Premiul Academiei Române pentru Povestiri. Publică Povestiri de război. Se naște fiul Dimitrie. Tot în acest an se întâlnește pentru prima oară cu Titu Maiorescu.
• 1906 – Publică Floare ofilită, Mormântul unui copil, Amintirile căprarului Gheorghiță. Începe colaborarea cu Convorbiri Literare. Se întoarce la Fălticeni. Se naște fiica Profira, al treilea copil.
• 1907 – După răscoalele țărănești, este numit inspector cultural de Spiru Haret. Scoate Răvașul poporului și publică La noi, în Viisoara și Vremuri de bejenie.
• 1908 – Publică Oameni și locuri, O istorie de demult și Duduia Margareta. Devine vicepreședinte al Societății Scriitorilor Români.
• 1909 – Scoate revista Cumpăna. Apare Cântecul amintirii. Se naște fiica Teodora-Didica.
• 1910 – Devine director al Teatrului Național din Iași. Publică Povestiri de seară, Genoveva de Brabant, În amintirea lui Creangă. Se naște Bogdan-Mihail.
• 1911 – Apare Apa morților și piesa de teatru De ziua mamei.
• 1912 – Se nasc gemenii Bogdan și Ecaterina-Tincuța. Colaborează la Universul.
• 1913 – Este sublocotenent în rezervă. Participă la războiul româno-bulgar.
• 1914 – Publică Priveliști dobrogene, inspirat din experiența de război.
• 1915 – Apare Neamul Șoimăreștilor. Se naște fiul Mircea, cel de-al optulea copil.
• 1916 – Publică 44 de zile în Bulgaria, Războiul balcanic și Foi de toamnă. Se naște Livia-Lucia.
• 1916–1917 – Editează, la Iași, ziarul de front România, în care publică aproape toți scriitorii activi ai țării.
• 1917 – Se naște fiica Ligia-Marioara.
• 1918 – La 1 decembrie are loc Marea Unire. Sadoveanu se mută în casa lui Kogălniceanu, pe Dealul Copoului din Iași, care aparținuse lui Mihail Kogălniceanu.
• 1919 – Lansează revista Însemnări literare, împreună cu Topârceanu.
• 1920 – Reapare revista Viața românească. Publică Priveghiuri și Umbre. Se naște mezinul Mihu (mort în război în 1944).
• 1924 - 1930 – Lansează revista Lumea – bazar săptămânal. Publică Venea o moară pe Siret; călătorește prin Munții Moldovei cu Panait Istrati. Călătorește în Olanda. Vizitează Constantinopolul. Publică Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă. Apare Baltagul. Este sărbătorit la semicentenar.
• 1934 – Publică Nopțile de Sânziene, Soarele în baltă, Viața lui Ștefan cel Mare. Se remarcă printr-o atitudine antifascistă.
• 1936 – Reapare revista Însemnări ieșene. Se mută la București, unde preia direcția ziarelor Adevărul și Dimineața. Publică Izvorul alb, vol. II din Frații Jderi. Reia activitatea publicistică, polemizează cu N. Iorga. Scrie pagini emoționante la moartea lui Garabet Ibrăileanu.
• 1941 – Se căsătorește cu Valeria Motru și apare cel de-al treilea volum al trilogiei Frații Jderi „Oamenii Măriei Sale”.
• 1948 – Este ales vicepreședinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale.
• 1950–1955 –Apare Nada florilor, iar în noiembrie 1955 împlinește 75 de ani și i se oferă titlul de Erou al Muncii Socialiste.
• 1956–1960 – Se tipărește volumul „Omagiu lui Mihai Sadoveanu”. În noiembrie 1960 împlinește 80 de ani și începe să se retragă din viața publică .
• 1961 – Moare pe 19 octombrie 1961, la vârsta de 81 de ani, la București. Este înmormântat pe 21 octombrie cu funeralii naționale la Cimitirul Bellu, lângă Eminescu.
Opere care intră în programa de la Bacalaureat
Elevii claselor a XII-a trebuie să citească romanul Baltagul pentru Bacalaureat. Ei trebuie să fie capabili să facă un eseu de minimum 400 de cuvinte prin care să prezinte particularitățile romanului. Cerința poate fi una dintre următoarele:
• Tema și viziunea despre lume dintr-un text studiat.
• Particularitățile de construcție a unui personaj dintr-un text studiat.
• Relația dintre două personaje dintr-un text studiat.
• Particularități ale unui text poetic, roman interbelic / postbelic, nuvele etc.
• Modul în care se reflectă o temă (banul, destinul, istoria, familia etc.) într-un text studiat.
Curiozități despre Mihail Sadoveanu
A avut 11 copii – În 1901, Sadoveanu s-a căsătorit cu Ecaterina Bâlu, cu care s-a stabilit la Fălticeni. Au avut împreună 11 copii: Paul-Mihu, Profira, Bogdan, Livia-Lucia, Ecaterina-Tincuța, Despina, Teodora, Dimitrie, Mircea, Alexandru şi Ligia-Mărioara
A publicat peste 100 de cărți – Sadoveanu a fost unul dintre cei mai prolifici și diversificați scriitori români, publicând peste 100 de cărți cu diferite genuri și teme literare: de la romane, povestiri, nuvele, schițe, reportaje, biografii, eseuri, traduceri și poezii.
A fost un om politic – Sadoveanu a avut o carieră plină de schimbări, fiind membru al mai multor politice, de la liberale și naționaliste, până al comuniste și socialiste. A fost deputat, senator, ministru, președinte al Adunării Deputații, președinte al Prezidiului Marii Adunări Naționale, și președinte al Prezidiului Republicii Populare Române. În perioada interbelică, Sadoveanu a susținut Partidul Național Țărănesc, condus de Iuliu Maniu și Ion Mihalache, care promova idealurile democrației.
S-a opus fascismului – Sadoveanu a fost un critic al regimului autoritar instaurat de regele Carol al II-lea și al regimului fascist al lui Ion Antonescu, în 1940.
A suferit de infarct – Scriitorul a suferit de un infarct care i-a afectat vorbirea și l-a lăsat aproape orb. A murit la București și a fost înmormântat la Cimitirul Bellu.
