A murit Alex Ştefănescu. Criticul şi istoricul literar avea 76 de ani

„O veste care îndoliază cultura română: a murit marele critic şi istoric literar Alex Ştefănescu. Dumnezeu să-l odihnească”, a scris duminică, pe Facebook, criticul Daniel Cristea-Enache.

La rândul său, directorul Muzeului Naţional al Ţăranului Român, Virgil-Ştefan Niţulescu, deplânge dispariţia unui „om cultivat şi sensibil”, care „avea foarte mult umor” ce „îl putea face fermecător”.

„M-am bucurat, mulţi ani, de prietenia şi aprecierea lui Alex. Ştefănescu. La un moment dat, s-a supărat pe mine, pentru că ne despărţeau opiniile politice. Am încercat să îi amintesc o lecţie pe care o învăţasem de la el: ultima lui întâlnire cu Marin Sorescu, în care poetul l-a întrebat ce rost a avut să nu îşi mai vorbească atâţia ani, pentru că aveau opinii politice diferite. Deja, nu a mai fost posibil. Alex. a ars punţile. Îmi pare rău. Era un om cultivat şi sensibil. Avea foarte mult umor şi asta îl putea face fermecător. Dar punea, după mine, prea multă patimă, în tot ce făcea. Altfel, după cum a spus chiar el, cea mai mare avere a vieţii lui au fost cărţile. Dumnezeu să îl odihnească!”, a transmis Niţulescu.

Citește și

Cum influențează schimbările climatice sănătatea publică. Femeile sunt mai expuse riscului de deces

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Alex. Ştefănescu (Alexandru Ştefănescu), critic literar şi prozator, s-a născut la 6 noiembrie 1947, la Lugoj. A absolvit liceul la Suceava, în 1965, apoi a urmat cursurile Facultăţii de Limba şi Literatura Română din cadrul Universităţii din Bucureşti (1965-1970), indică „Dicţionarul general al literaturii române” apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2007)

O scurtă perioadă a fost profesor, după care a intrat în presă, fiind redactor la publicaţiile „Tomis” (1971-1974), „Scânteia tineretului” (1975-1982), „Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului” (1982-1983), „România liberă” (1984-1986), „Magazin” (1987-1989). Din 1990 este redactor la „România literară”, fiind şi redactor-şef al acestei reviste între 1995-2010. A fost, de asemenea, director la revista „Zig-zag” (1991-1994) şi redactor-şef la „Flacăra” (1996).

A debutat în 1965, cu poezie, în ziarul „Zori noi” din Suceava, iar în critică în 1970, cu un articol despre Dimitrie Stelaru, apărut în „Luceafărul”, potrivit sursei citate. Este membru al Uniunii Scriitorilor din 1977.

A publicat numeroase volume de critică literară, teorie literară, antologii de literatură, proză, teatru, publicistică. Amintim dintre acestea: „Preludiu” (1977), „Jurnal de critic” (1980), „Între da şi nu” (1982), „Dialog în bibliotecă” (1984), „Introducere în opera lui Nichita Stănescu” (1986), „Prim-plan” (1987), „Gheaţa din calorifere şi gheaţa din whisky. Jurnal politic 1990-1995” (1996, Premiul Uniunii Scriitorilor), „Întâmplări” (2000), „Ceva care seamănă cu literatura” (2003, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti), „Jurnal secret” (2005), „Jurnal secret. Noi dezvăluiri” (2007), „Jurnal secret. Dezvăluiri complete. 2003-2009” (2009), „Bărbat adormit în fotoliu. Întâmplări” (2010), "Cum se fabrică o emoţie" (2010), „Texte care n-au folosit la nimic” (2014), „Jurnal secret. Serie nouă (2009-2015)” (2016) ş.a. În 2013 a apărut cartea „Convorbiri cu Alex. Ştefănescu”, de Ioana Revnic.

De asemenea, a alcătuit o antologie a referinţelor critice la opera lui Tudor Arghezi (1981) şi altele din textele unor poeţi contemporani (1988) sau din scrierile lui Nichita Stănescu (1999). A tradus cartea „Dumnezeu există, eu L-am întâlnit”, de Andre Frossard (1993).

În 2005 i-a apărut cartea „Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000” (Editura Maşina de scris, Bucureşti), pentru care în 2006 i-a fost decernat în premiu special al Uniunii Scriitorilor, iar în 2007 - Premiul „Lucian Blaga” al Academiei Române.

Alex. Ştefănescu este autorul a mii de articole de critică literară. A scris, de asemenea, dramaturgie şi scenarii pentru televiziune, cum ar fi, spre exemplu, scenariul pentru serialul de televiziune „Căsătorie imposibilă”, difuzat de TVR în 2000.

A fost realizatorul emisiunii „Un metru cub de cultură”, difuzat la Realitatea TV (2004-2005), care i-a adus Premiul Asociaţiei Profesioniştilor de Televiziune din România (APTR) pentru talk-show-uri pe 2004. A realizat, de asemenea, la TVR Cultural, emisiunea „Istoria literaturii române contemporane povestită de Alex. Ştefănescu” (2007-2009), pentru care i-a fost decernat Premiul APTR pentru emisiuni culturale pe 2008. Tot pentru TVR Cultural, a mai realizat emisiunile „Tichia de mărgăritar” şi „Iluminatul public”.

Recent, în 2022, i-a apărut, la Editura Corint, cartea „Despre impuritatea literaturii”.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"