Schimbările climatice au devenit o amenințare pentru sectorul alimentar european, valurile de căldură tot mai frecvente au transformat agricultura, industria alimentară și obiceiurile de consum.

Luna iunie a anului trecut a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată în Europa. Pe măsură ce temperaturile continuă să crească, efectele asupra întregului lanț alimentar devin tot mai evidente. Temperaturile extreme nu afectează doar culturile agricole, ci și fermele de lapte. Stresul termic poate reduce producția de lapte cu până la 10%.

Pe lângă reducerea cantității, temperaturile ridicate afectează și calitatea laptelui, influențând compoziția și proprietățile lui nutritive. Harta viticolă a Europei se redesenează, numeroase regiuni de coastă și de câmpie din Spania, Italia și Grecia ar putea deveni improprii viticulturii până la sfârșitul secolului, din cauza secetei și a valurilor repetate de căldură.

În schimb zone aflate mai la nord devin tot mai favorabile, de exemplu în Marea Britanie, suprafața cultivată cu viță-de-vie a crescut cu 74% în ultimii 6 ani.

Aceeași tendință este observată și în cazul altor culturi, de exemplu anumite regiuni din Serbia devin prea uscate pentru soia, în timp ce Polonia oferă condiții de cultivare din ce în ce mai bune. Studiile privind zonele agroclimatice confirmă aceeași evoluție: pe măsură ce climă se încălzește, regiunile potrivite pentru diferite culturi migrează către latitudini mai nordice.

Valurile de căldură cresc și costurile de depozitare și transport al alimentelor. Diferența mare dintre temperatura exterioară și cea din depozitele frigorifice obligă instalațiile de răcire să funcționeze mai intens. Consumul suplimentar de energie se traduce direct în costuri mai ridicate pentru depozitarea produselor alimentare.

Temperaturile ridicate modifică și comportamentul de cumpărare. În perioadele caniculare, vânzările de înghețată și băuturi hidratante cresc semnificativ.

Consumatorii aleg mai des salate, fructe și preparate reci, în detrimentul produselor de panificație, ciocolatei și al mâncărurilor consistente.

Cel mai grav efect al caniculei rămâne impactul asupra producției agricole, recoltele sunt tot mai vulnerabile. Porumbul și grâul au fost cel mai afectate din cauza temperaturilor extreme și a deficitului de apă, iar pierderile provocate de caniculă au depășit 2 miliarde de euro doar vara trecută.

Valurile de căldură nu mai reprezintă evenimente excepționale, ci sunt noua realitate a climatului european, așa că vrem-nu vrem, întreaga industrie alimentară este obligată să se adapteze unei Europe din ce în ce mai fierbinți.