Exista viata dupa cutremur! Imobile nesigure sub ochii autoritatilor pasive
Cand nu-i control, e vai de constructii! Campania Exista viata dupa cutremur pune pe tapet lipsa verificarilor la materialele de pe santiere.
Inspectoratul de Stat in Constructii a cheltuit sume fabuloase pentru laboratoare de control, care nu au functionat niciodata.
Jaful in banul public si fuga de raspundere. Doua principii care au functionat cu succes cand au fost dotate Inspectoratele Teritoriale in Constructii cu cea mai perfomanta aparatura, care zace prin garaje, subsoluri sau a fost cedata pentru practica studentilor.
S-au cheltuit din banii nostrii 40 de miliarde de lei vechi pe echipamente cu care inspectorii ar fi trebuit sa verifice calitatea materialelor de pe santiere. Au in atributie controale riguroase, dar prefera sa-i puna pe dezvoltatori sa faca teste in laboratoare private, ce pot fi oricand fraudate.
Povestea, in pur stil traditional romanesc, incepe in 2004, cand Ministerul Dezvoltarii decide dotarea completa a 11 laboratoare teritoriale cu aparatura sofisticata, de ultima ora, pentru testarea materialelor de constructii. Bani multi, din bugetul tarii, cheltuiti pentru ca inspectorii sa-si poate face treaba si sa asigure siguranta maxima a caselor noastre. S-a organizat deci o licitatie, la care au participat mai multi importatori dornici sa puna mana pe oferta extrem de generoasa.
Teoretic, cele 11 inspectorate din tara ar fi trebuit sa aiba astazi echipemante de ultima ora: prese si truse pentru pregatirea si testarea probelor de beton si de otel, balante cu reglaj fin, truse chimice pentru verificarea gradului de corodare, precum si echipamente pentru teste nedistructive, rapide: termometre, betonoscoape si alte dispozitive de investigatie. O dotare mai buna decat in multe din laboratoarele private si similara celei gasite astazi in Institutele chiliene de cercetare, acolo unde materialele sunt verificate zilnic, inainte sa fie puse in constructii. Programul a demarat perfect si a murit la scurt timp dupa nastere.
In inspectoratele de stat, asa zisii experti au inceput sa fuga de noile echipamente ca necuratul de tamie. Nu intelegeau de ce le trebuie lor atata aparatura, care i-ar sili la munca prea multa. Asa ca au hotarit sa scape de ele, elegant si repede.
La Timisoara, de exemplu, aparatele, valorand miliarde de lei, au zacut nefolosite 2 ani, dupa care au fost cesionate Facultatii de Constructii pentru practica studentilor. Timisoara e, insa, cazul fericit.
La Brasov, aparatura noua i-a deranjat atat de mult de inspectori, incat au depozitat echipamentele in sala de ping pong. In Bacau si Alexadria, aparatura livrata nu a fost instalata niciodata, ci depozitata in garaje, iar in Constanta a fost lasata intr-un subsol care a fost inundat. In Bucuresti, echipamentele au fost donate INCERC-ului, care oficial face cercetare cu ajutorul lor.
Si in Iasi, aparatura a fost cedata facultatii, pentru ca actualul sef al inspectoratului are o problema de personal.
Relaxati ca nu are cine si cu ce sa-i verifice, pe santierele din tara se fac experimente cu viata noastra. In Bucuresti, de exemplu, pe strada Zizin, muncitorii toarna cu elan fundatia unui bloc de 8 etaje, direct in apa tasnita din panza freatica. Vecinii i-au filmat pe constructori in timp ce lucrau la adapostul intunericului. Oamenii se tem ca ar fi vorba de o lucrare de mantuiala si ca viitorii cumparatori nu vor sti cum s-a facut blocul.
Din normativul privind executarea lucrarilor de beton reiese ca in betonul gata preparat este absolut interzisa adaugarea unor noi cantitati de apa, chiar si atunci cand consistenta acestuia nu este potrivita.
Specialistii spun ca adaugarea ulterioara de apa, va spala "laptele de ciment" din compozitie si astfel coeziunea intre nisip si agregate va scadea periculos. Se poate turna beton in apa, in caz exceptional, doar daca este unul special, hidrotehnic, care se foleste la baraje, picioare de poduri peste rauri. Tehnica de turnare e diferita, mai scumpa, betonul are un timp de intarire foarte scurt, cu apa putina in compozitie si aditivi suplimentari.
La blocul din strada Zizin, muncitorii raspund senini ca lucrarile se fac ca la carte. Cine sa-i contrazica, daca inspectorii nu au calcat prin zona?
In teorie, inspectorii cer investitorilor acte justificative si testari in laboratoare private, daca au dubii privind calitatea materialelor. In fapt, e doar o fuga de raspundere, in conditiile in care constructorii pot frauda testele.
Inspectoratul pare sa nu inteleaga ca legea l-a numit "organul de control pentru supravegherea pietei produselor pentru constructii", in ale carui atributii intra: "sa ia mostre de produse, sa le examineze si sa le testeze, daca este posibil". Acest "posibil" este tocmai lacuna legii, lasata parca intentionat.
In plus, articolul 28 din legea 608/2001 spune ca "Organele de control trebuie sa detina resursele si autoritatea necesare pentru exercitarea activitatilor de supraveghere a pietei in limitele fondurilor alocate anual de la bugetul de stat".
In 2004, o hotarare a Guvernului a accentuat aceasta necesitate, prin impunerea angajarii de personal specializat pentru testare. Ambele prevederi sunt, insa, incalcate permament, iar in lipsa controalelor, orice amator poate inalta un bloc de locuinte.
O filmare cu camera ascunsa facuta la primaria din Popesti Leordeni demonstreaza ca functionarii pot face rost oricui, contra cost, de un studiu geotehnic fals. Functionarii par sa aiba studii de specialitate in arta teatrala: initial, de fata cu toti colegii de birou, aceasta angajata de la Serviciul Urbanism sustine ca studiul trebuie facut la un expert.
Cateva minute mai tarziu, intre patru ochi, atitudinea femeii se schimba radical, iar pretul cerut pentru "aranjarea actelor" este de 4 milioane de lei.
Conform Codului Penal, doamna functionar comite 2 infractiuni, luare de mita, pentru ca accepta foloase pentru indeplinirea unui act contrar indatoririlor de serviciu, si trafic de influenta, pentru ca pune o vorba buna la sefii de la Urbanism, care normal ar cere studiul geotehnic prin certificatul de urbanism. Egal 14 ani de inchisoare. Daca nu ar trai in Romania.
Conform normelor, un studiu geotehnic e valabil doar pe parcela pe care a fost facut si datele nu pot fi transferate de pe un teren pe altul. Specialistii spun ca pe alt teren, chiar alaturat, pot aparea caracteristici diferite ale pamantului. Adica la doi pasi de un teren bun, ar putea fi acoperita o fosta groapa de gunoi, fapt ce ar da peste cap toate calculele proiectantului, care habar nu are pe ce tip de sol va fi ridicata constructia.
Teoretic, in cazul unei contestatii a veridicitatii studiului, inginerii geotehnicieni pot pierde dreptul de a profesa, daca in instanta se demonstreaza ca testul de sol a fost fraudat. Practic, insa, atata timp cat primaria incurajeaza aceasta fraudare, iar inspectorii in constructii au decis ca nu au nevoie de laboratoare pentru cercetarea mostrelor, nimeni nu va sti ca documentele sunt falsificate.
Am cerut explicatii oficiale de la conducerea Inspectoratului in Constructii pe tara, insa, pana la difuzarea acestui reportaj nu am primit raspuns. Probabil inca se mai cauta scuze bine intemeiate pentru disparitia si distrugerea partiala a aparaturii pe care s-au platit zeci de miliarde de lei vechi.
Pe scurt, jaf din banul public si o lipsa crasa de responsabilitate. Cu atat mai grava cu cat ea este caracteristica tocmai celor care ar trebui sa se asigure ca viata noastra nu este pusa in pericol. In Romania, haosul legislativ intretinut de ignoranta autoritatilor creeaza premisele dezastrului.
Ce trebuie facut ca sa avem siguranta in constructii si care sunt solutiile ca si in Romania sa functioneze modelul chilian, reper in cadrul campaniei, veti afla in cadrul unei editii speciale a emisiunii "Romania Te Iubesc". Duminica, incepand de la ora 18, Cristian Leonte va discuta in direct cu Rares Nastase, realizatorul campaniei "Exista Viata Dupa Cutremur", si alti invitati reprezentanti ai statului, despre masurile ce se impun ca sa salvam viata romanilor.
