Indragostit de Romania. Francezul Phillipe a mutat arta populara romaneasca pe catwalk
Ne-a descoperit traditiile si arta populara, iar apoi le-a mutat pe catwalk. Un francez ne invata astazi sa ne intoarcem privirea spre estetica traditionala si spre oamenii frumosi ai satelor.
Designerul care descopera comori
El le-a folosit manile de aur si le-a transformat munca in piese haute couture ce vor defila pe podiumurile de moda din intreaga lume, totul pentru a convinge marii creatori de moda sa vina la noi si sa se foloseasca de arta lor. Inspirat de zgardanele maramuresene, de romani si de romance, de motive culturale si de traditiile noastre, un francez a avut ideea sa reinvie mestesugurile populare si mai mult, sa le faca cunoscute intregii lumi. E in Romania de patru ani si de atunci descopera comori. Ascunse in colturi de tara, in case vechi, in mainile ultimilor artizani romani.
INTRA AICI si spune-ne De ce IUBESTI ROMANIA!
Phillipe, al saptelea copil al familiei Guilet, si-a dorit sa faca dans. Din cauza ca era prea inalt, n-a fost acceptat de Opera din Paris, asa ca a ales sa devina stilist.
"Am dat examen si am plecat in vacanta, iar pe plaja desenam. O femeie care era langa mine, m-a rugat sa-i arat desenul. I-am aratat desenul si nu stiam atunci cine e. Mi-a spus ca se numeste Carla Fendi si m-a invitat sa lucrez pentru divizia de accesorii a colectiei", a povestit Phillipe Guilet.
In anii 70, Karl Lagerfeld, actualul director de creatiei al casei Chanel, era cel care se ocupa de linia de accesorii de la Fendi. Impresionat de talentului lui, Lagerfeld i-a propus sa lucreze cu el la Paris. Din acel moment, tanarul designer intra in contact cu mari creatori de moda, iar pentru unii dintre ei ajunge sa lucreze: Dona Karan, Thiery Mugler sau Jean Paul Gaultier.
A lasat Franta pentru Micul Paris
In urma cu patru ani, Phillpe a ales sa lase in urma glamourul parizian si sa se mute la Bucuresti. E director cultural al Ambasadei Frantei in Romania. Din 2008, organizeaza la noi festivalul de moda Pasarela, iar o parte dintre castigatori pleca cu o bursa la Paris, la Institutul de Moda Francez, una dintre cele mai importante scoli de moda din lume.
Ovidiu Pop, in acest moment masterand la Institut, stie ca n-ar fi avut sansa asta daca nu l-ar fi intalnit pe Phillipe, iar Laura Popoviciu, si ea castigatoare a concursului "Pasarela", trimisa tot la Paris, a ajuns sa creeze o geanta pentru Gucci, care se va vinde in magazinele celebrei case de moda.
Phillipe si-a pus la bataie toate resursele si cunostintele pe care le are la Paris ca sa-i ajute pe tinerii designeri romani. Iar ei au pus umarul ca Philipe sa porneasca cel mai ambitios proiect de haute couture la care a lucrat, 100%.ro.
Dupa luni intregi de cercetare, discutii cu mesterii si orele lungi de munca in atelier, francezul a reusit o spectaculoasa punere in scena a traditiilor si mestesugului romanesc.
"M-am simtit trist pentru ca aceasta este o munca ce va disparea in Romania, exista multi oameni cu maini de aur care ar trebui sa lase traditia drept mostenire", a punctat Phillipe Guilet.
Cum a descoperit francezul adevaratele "comori" romanesti
Inspirat de sunetul razboiului de testut, de cantecul popular si de mestesugul traditional, Phillipe a luat Romania la picior si a descoperit artizani cu bucuria celui care descopera comori.
Una dintre primele opriri a fost la Sapanta, satul cimitirului vesel, locul unde si la inmormantari se canta. Acolo, in sat, intr-o casa tipic romaneasca, aseazata in fata razboiului de tesut a intalnit-o pe Maria Zapca. Pentru el, tot ce iese din mainile Mariei are o mare valoare. Desi a calatorit peste tot in lume, doar la noi a gasit ceea ce cauta. Fuiorul de lana, razboiul si broderiile lucrate manual.
A reinterpretat arta lor si a transformat-o in piese haute couture. Margelele cusute de Maria Zapca au fost prinse pe o fusta plisata de matase care a facut furori in prezentare. Atat mama, cat si fiica stiu ca arta lor se va duce odata cu ele daca tinerii nu vor fi incurajati sa o invete.
Intr-un alt colt de tara, in Bucovina, in curtea casei, sotii Nicolica lucreaza de zor. Francezul le-a cerut cojoace brodate cu margele.
Phillipe a descoperit o femeie care si-a transformat casa in muzeu al portului popular. Nu i-ar fi trecut Virginiei Linul din Bistrita niciodata prin cap ca broderiile ei cu milioane de margele pot sa nasca o vesta de toreador. Si nici toreadorilor ca ar putea imbraca ceva ca la noi, la Bistrita.
"Marea piesa a colectiei este vesta de toreador facuta de Virginia. A fost inspirata de centurile pe care le poarta femeile in zona Bistrita", a explicat Phillipe Guilet.
Mireasa colectiei a fost imbracata cu fetele de masa Reghina Ditiu din Valenii Socutei, Maramures.
Atins de caldura romanilor si bucuria cu care primesc oameni in casa, Phillipe si-a gasit inspiratia privind in sufletele romanilor si spre marii artisti ai tarii noastre. O alta sursa de inspiratie au fost ouale incondeiate, iar Phillipe a transcris motivele de pe ele intr-o rochie spectaculoasa. Dupa tot ce-a trait in ultimele luni, Phillipe spune ca are are planuri mari cu Romania. Cu oamenii ei, cu arta populara, cu istoria noastra.
Traditiile noastre, transpuse in colectiile caselor de moda renumite
Cand l-am intalnit la Paris, designerul cauta spatii unde sa-si prezinte colectia in februarie. Si-i imagineaza pe Karl Lagerfeld, Jean Paul Gaultier si pe altii care dau tonul in moda, privind spre arta romaneasca pentru ca mai apoi sa foloseasca in colectiile lor mainile de aur ale mestesugrarilor nostri. Iar tinerii sa fie astfel incurajati sa duca aceasta arta mai departe.
A fost nevoie de un strain care sa ne arate ca, in felul nostru, noi, romanii, suntem speciali. Ca avem traditii si mestesugari unice poate in Europa.
Lena, Ecaterina, Anca, Irina, Constantina, Alina. Sunt numele date de francez pieselor din colectie, nume romanesti de defilat cu ele pe marile podiumuri ale lumii. Si cu ele de mana mestesugarii nostri: taran si manechin, traditie si moda, valoare romaneasca scoasa in lume.
Etichete: 1 decembrie, sarbatori,
