Relansarea UE după Brexit, plănuită de Tusk. România va juca un rol cheie

61916273
iStock

Preşedintele Consiliului European Donald Tusk a propus marţi un ambiţios program de 13 summituri, în decurs de doi ani, - inclusiv unul special în România - în vederea relansării Uniunii Europene după şocul Brexitului

Donald Tusk a făcut public acest calendar la câteva săptămâni după lansarea unor apeluri la o reaşezare profundă a UE, de către preşedintele francez Emmanuel Macron şi de către preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker.

Acest program va începe cu summitul de joi, la Bruxelles, şi va include summiturile regulate, prevăzute deja până în 2019, dar şi întâlniri informale pe anumite teme.

El include de asemenea atât un summit european extraordinar - în România - la câteva săptămâni după plecarea efectivă a Marii Britanii, prevăzute în martie 2019, cât şi un summit pe tema securităţii, la Viena, anul viitor.

”Sunt foarte mulţumit să vă văd voinţa de a vă accelera activitatea şi de a depăşi sentimentul de neputinţă”, le-a spus Tusk, într-o scrisoare de invitaţie, liderilor europeni, înainte de reuniunea de joi şi vineri.

”Pe baza consultărilor mele, este clar că există de asemenea o voinţă de revigorare şi îmbogăţire a muncii noastre, inclusiv cu noi idei”.

Potrivit preşedintelui Consiliului, discuţiile ar putea să aibă loc în 28 - incluzând Regatul Unit - sau în 27 de membri UE, ”în funcţie de subiect”.

Tusk intenţionează, de asemenea, să modernizeze metoda de lucru, înlocuind abordarea tradiţională a căutării consensului cu cea a discuţiilor în care sunt afişate în mod clar dezacordurile.

”Aş vrea să propun o metodă care se concentrează asupra căutării unor soluţiii la probleme reale”, a adăugat el.

Noua metodă va ”raporta diferenţele pe care le avem, descriind cu precizie despre ce este conflictul, pentru a ne permite să purtăm discuţii politice serioase”, a declarat Tusk.

Şefii de stat şi de guverne ai celor 28 de ţări membre UE urmează să se reunească începând de joi pentru a vorbi despre Brexit, despre viitorul Uniunii Europene şi despre alte subiecte precum economia digitală, şi anume taxarea giganţilor în domeniul Internetului.

Articol recomandat de sport.ro
„Sunați-l imediat pe Infantino!” Trump, ținta ironiilor în Rusia după ce SUA a fost eliminată de la Mondial
„Sunați-l imediat pe Infantino!” Trump, ținta ironiilor în Rusia după ce SUA a fost eliminată de la Mondial
Citește și...
Peste 5,5 mil. de europeni au cerut rezidenţa în UK, după Brexit. Cei mai numeroşi: polonezii, românii şi italienii

Peste 5,5 milioane de cetăţeni europeni au cerut un statut de rezident în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord până pe 30 iunie.

Regatul Unit s-ar putea rupe după Brexit. Scoţia şi Irlanda de Nord vor înapoi în UE

Brexitul a produs nemulțumiri în Scoția și în Irlanda de Nord, care s-ar putea rupe de Marea Britanie pentru a reveni în UE, scrie CNN.

Marea Britanie a ieșit oficial din UE la miezul nopții. Noi condiţii de călătorie, studii, muncă de la 1 ianuarie

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord a ieşit definitiv din Uniunea Europeană după încheierea perioadei de tranziţie de 11 luni, joi la miezul nopţii la Bruxelles, 23:00 la Londra.

Recomandări
Mark Rutte anunță consolidarea capacităților de apărare ale NATO. Noi aeronave Airbus și negocieri avansate cu Saab

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat marți, la Forumul Industriei de Apărare din cadrul summitului de la Ankara, mai multe contracte de armament, inclusiv unul cu Airbus.

Județele cu cele mai bune și cele mai slabe rezultate la BAC 2026. Cluj pe primul loc, Ilfov, cea mai mică rată de promovare

Rezultatele la Bacalaureat 2026, publicate înainte de contestații, arată diferențe importante între județe în ceea ce privește rata de promovare. La nivel național, pentru candidații din promoția curentă, rata de promovare este de 79,7%

Marine Le Pen, condamnată la 3 ani de închisoare, dintre care doar 2 cu suspendare. Poate candida la alegeri, dar cu brățară

Marinei Le Pen, lidera deputaților din cadrul Adunării Naționale din Franța, a fost condamnată la trei ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, și la o interdicție de 45 de luni de a ocupa funcții publice, dintre care 30 cu suspendare.