Rectificare bugetară este modificarea bugetului de stat în timpul anului, după ce bugetul inițial a fost deja aprobat de Parlament. Ea permite Guvernului să ajusteze veniturile și cheltuielile în funcție de cum evoluează în realitate încasările statului și necesarul de bani al ministerelor și instituțiilor.
De exemplu, dacă într-un anumit domeniu sunt necesari mai mulți bani decât s-a prevăzut în bugetul aprobat la începutul anului, Guvernul poate decide, prin rectificare, să majoreze alocarea pentru ministerul respectiv. Banii pot proveni din venituri bugetare mai mari decât cele estimate, din economii realizate în alte zone sau din ajustarea deficitului, în funcție de cadrul fiscal aplicabil.
Ambulanțele și Urgențele au nevoie de bani pentru a-și continua activitatea
Ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila (UDMR), a declarat, miercuri, că România are nevoie rapid de un guvern cu puteri depline, pentru a face o rectificare bugetară. Această rectificare este necesară deoarece serviciile de ambulanţă judeţene, dar şi Unităţile de Primiri Urgenţe nu au acoperite toate cheltuielile până la finalul anului, notează News.ro.
Cseke Attila a afirmat, miercuri, la Iaşi, că rectificările bugetare au loc de regulă în iulie şi august sau cel târziu în septembrie, dar că pentru aceasta este nevoie de instalarea unui nou guvern.
„Suntem în 9 septembrie şi nu avem rectificare bugetară, care, de regulă, se întâmplă în lunile de vară sau cel târziu în septembrie. Trebuie să avem un guvern cu puteri depline care să facă această rectificare. Este nevoie de o reaşezare a cheltuielilor statului, în plus sau în minus”, a afirmat ministrul Cseke Attila.
Probelemle cauzate de lipsa unei rectificari bugetare se reflectă și în activiatea de zi cu zi a spitalelor din țară. Astfel, asistenta şefă din cadrul Spitalului ”Bagdasar Arseni” Bucureşti, Victoria Homorodean, a afirmat, vineri, că în sănătate nu se poate lucra ”pe caiet şi nici pe datorie” şi că este nevoită să restricţioneze consumul de materiale sanitare pe măsură ce stocul se apropie de zero.
„Pentru UPU s-au luat materiale sanitare din spital. Dar nu se poate lucra în sănătate pe caiet şi pe datorie. În niciun caz. Restricţionez pe măsură ce mă apropii de stocul zero, restricţionez parţial fiecare produs”, a afirmat, vineri, Victoria Homorodean, asistenta şefă din cadrul Spitalului "Bagdasar Arseni" Bucureşti.
Ea a precizat că nu este suficientă hârtie pentru aparatele EKG, iar numărul de perfuzoare este insuficient. Întrebată dacă s-a ajuns la o triere a bolnavilor privind asigurarea materialelor sanitare de care aceştia au nevoie, Victoria Homorodean a răspuns că nu s-a ajuns la această situaţie.
„Decizia este în totalitate a medicului. Şi trebuie să facă rost. Asta se întâmplă în România. Trebuie să faci rost, dar am ajuns la fundul sacului. Din banii spitalului şi cu ajutorul domnului manager au putut fi cumpărate doar nişte cantităţi mici de materiale sanitare. Noi consumăm extrem de multe materiale sanitare. Eu nu pot să fac primăvară cu 200 de pachete de comprese, toate de la spital, pentru că o săptămână eu consum 15 pachete pe zi. Astea sunt cam toate materialele. Încercăm de la o săptămână la alta să trecem hopul”, a adăugat asistenta şefă Victoria Homorodean.
Fondurile din „Anghel Saligny, epuizate până la rectificarea bugetară
Ministrul interimar al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, a anunțat recent că fondurile bugetare alocate pentru anul în curs pentru Programul Naţional de Investiţii ”Anghel Saligny” au fost epuizate. Depunerea solicitărilor de transfer prin platforma digitală investiţii.mdlpa.ro este suspendată, începând cu 11 septembrie 2026. Dacă vor fi suplimentate creditele bugetare aferente acestui program, prin intermediul căruia se finanţează investiţii de infrastructură locală, se vor putea transmite din nou cereri.
Potrivit documentului citat, în aceste condiţii, depunerea solicitărilor de transfer prin platforma digitală investiţii.mdlpa.ro este suspendată din data de 11 septembrie 2026, urmând să fie reluată dacă vor fi suplimentate creditele bugetare aferente programului.
Ministerul Dezvoltării precizează că măsura nu se aplică beneficiarilor care se încadrează în prevederile OUG nr. 87/2025 pentru stabilirea unor măsuri bugetare privind implementarea programelor naţionale din domeniul lucrărilor publice şi care au încărcat în platformă hotărârile consiliilor locale sau judeţene, prin care au aprobat plata din bugetele proprii a procentului de 20% din suma estimată.
Pentru aceşti beneficiari, sumele necesare au fost rezervate, susţin oficialii de la MDLPA. În cazul proiectelor aflate în execuţie, autorităţile locale pot continua lucrările prin utilizarea fondurilor proprii sau a altor surse legal constituite ori pot decide sistarea acestora, astfel încât să evite acumularea de arierate.
În cazul suplimentării bugetului programului în cursul acestui an, Ministerul Dezvoltării va informa beneficiarii şi va relua transferurile.
Prin Programul Naţional de Investiţii "Anghel Saligny" se finanţează investiţii de infrastructură locală aflate în diferite stadii de implementare, iar continuitatea acestora depinde de asigurarea resurselor bugetare necesare, arată reprezentanţii Ministerului Dezvoltării.
Furnizorii de energie, printre cei care așteaptă o rectificare bugetară
Furnizorii de energie se numără printre companiile care așteaptă ca un guvern cu puteri depline să facă rectificarea bugetară. Ei atrăgeau atenția în ultimele luni că trebuie să primească bani de la stat pentru costurile suportate în cadrul schemelor de plafonare a prețurilor, conform Agerpres.
Încă din martie, patronatele avertizau că suma de 3,75 miliarde de lei prevăzută în buget pentru decontarea către furnizori este insuficientă. Potrivit datelor prezentate atunci, cererile depuse de furnizori ajungeau la aproximativ 9,5 miliarde de lei, iar restanțele efective, după sumele deja plătite în avans, erau estimate la circa 6 miliarde de lei.
Recent, Nicușor Dan a promulgat legea care prevedea mărirea avansului de la 40% la 60% din valoarea cererilor de decontare până la finalizarea verificărilor privind dovada prețului de achiziție a energiei electrică/gaze naturale de către firmele distribuitoare de energie.
„Volumul cererilor de decontare aflate în analiză este de aproximativ 6 miliarde lei, iar menținerea pragului actual de 40% generează dificultăți semnificative în asigurarea fluxurilor financiare necesare continuării activității furnizorilor, cu potențiale efecte asupra stabilității pieței de energie și asupra consumatorilor finali”, se arată în expunerea de motive a actului normativ.
