O nouă specie de dinozaur carnivor, descoperită în Spania. Are circa 11 metri lungime
Oamenii de ştiinţă au anunţat joi descoperirea scheletului parţial al unei specii de dinozaur necunoscută anterior, în oraşul Cinctorres din provincia spaniolă Castellon. Descoperirea oferă ocazia unei înţelegeri mai aprofundate a unui grup de carnivore care vânau atât pe uscat cât şi în apă, scrie Reuters, citată de Agerpres.
Dinozaurul biped, denumit Protathlitis cinctorrensis, care a trăit cu aproximativ 126 până la 127 de milioane de ani în urmă, avea între 10 şi 11 metri lungime şi cântărea aproximativ două tone.
Acesta făcea parte dintr-o clasă numită Spinosauridae, al cărui membru cel mai mare, Spinosaurus, s-a numărat printre cei mai mari dinozauri carnivori din istorie.
Dinozaurii din clasa Spinosauridae făceau la rândul lor parte dintr-un grup mai mare numit teropode, care includea toţi dinozaurii carnivori, inclusiv Tyrannosaurus din America de Nord şi Giganotosaurus din America de Sud, precum şi păsări.
Dinozaurul recent descoperit, al cărui nume ştiinţific înseamnă „campion din Cinctorres” - cu referire la titlul cucerit în 2021 în UEFA Europa League de echipa de fotbal Villarreal din oraşul cu acelaşi nume situat în apropiere - a fost identificat după un schelet parţial, constând în osul maxilarului superior drept, un dinte şi cinci vertebre.
Printre alţi dinozauri excavaţi la Cinctorres se numără un dinozaur erbivor de mari dimensiuni, cu gât lung, doi dinozauri bipezi erbivori mai mici şi un alt exemplar de teropode care nu era la fel de mare ca Protathlitis. De asemenea, au mai fost excavate fosile de diverşi crocodili, rechini şi peşti.
Protathlitis era strâns înrudit cu un dinozaur din clasa Spinosauridae denumit Baryonyx, descoperit în Anglia în anii 1980, care a trăit aproximativ în aceeaşi perioadă. Ambii aveau craniile mai alungite comparativ cu alţi dinozauri carnivori.
Dinozaurul Protathlitis cutreiera o regiune costieră situată de-a lungul Oceanului Tethys printre ale cărui rămăşiţe se numără Marea Mediterană.
Se crede că unii dinozauri Spinosauridae, în special Spinosaurus, aveau un stil de viaţă semi-acvatic, vânând cu precădere peşti. Nu şi Protathlitis. „Probabil Protathlitis vâna pe pământul din apropierea zonelor de coastă şi doar ocazional vâna peşti”, a declarat paleontologul Andres Santos-Cubedo de la Universitatea Jaume I din Spania, autorul principal al studiului publicat în Scientific Reports.
Dinozaurii Spinosauridae au trăit în Europa, Africa, Asia şi America de Sud în Cretacic - ultima dintre cele trei etape ale epocii dinozaurilor. Însă, pentru că fosilele lor sunt relativ rare, oamenii de ştiinţă încă încearcă să afle mai multe despre începuturile istoriei lor şi despre răspândirea lor.
Noua descoperire consolidează ideea că, la începutul Cretacicului, două linii de Spinosauridae - cea strânsă legată de Baryonyx şi mai apropiată de Spinosaurus - au ocupat partea vestică a Europei, apoi au migrat în Africa şi Asia, unde s-au diversificat, a spus geologul şi coautorul studiului Sergio Meseguer, de la aceeaşi universitate.
În Europa, rudele lui Baryonyx erau dominante, în timp ce dinozauri mai apropiaţi de Spinosaurus erau mai des întâlniţi în Africa.
Spinosaurus, care avea aproximativ 15 metri lungime şi cântărea şapte tone, a trăit în urmă cu 95 de milioane de ani în Africa. Anatomia lui era diferită de cea a oricărui alt dinozaur, având un pelvis relativ mic, membre posterioare scurte, coada ca o vâslă, membre adaptate pentru înot şi o structură de „spini” de 2 metri, asemănătoare cu o pânză, pe spate.
Spre deosebire de Protathlitis, Spinosaurus nu avea dinţi zimţaţi - mai bine adaptaţi pentru a prinde prada acvatică alunecoasă.