Magia de pe Lună. Satelitul Pământului este acoperit de mici mărgele portocalii de sticlă
Astronauții misiunii Apollo au descoperit că Luna este acoperită cu mici mărgele de sticlă portocalii. Acum știm în sfârșit de ce.
Mici mărgele de sticlă portocalii descoperite pe Lună în timpul erei Apollo ar putea dezvălui o istorie nespusă a vulcanismului lunar, scrie Live Science.
Când astronauții Apollo au pus piciorul pentru prima dată pe suprafața lunară, se așteptau să găsească doar roci gri și praf. Ceea ce nu anticipaseră era să descopere ceva ce părea aproape magic: mărgele mici, strălucitoare, de sticlă portocalie, împrăștiate pe peisajul lunar ca niște pietre prețioase microscopice.
Aceste mărgele, fiecare mai mică decât un fir de nisip, sunt de fapt capsule ale timpului străvechi, din perioada în care Luna era activă vulcanic, acum miliarde de ani. Mărgele s-au format acum aproximativ 3,3 până la 3,6 miliarde de ani, în timpul erupțiilor vulcanice de pe suprafața satelitului, pe atunci tânăr.
Povestea acestor mărgele de sticlă începe cu o activitate vulcanică explozivă, care ar fi fost spectaculoasă de văzut. Mărgele s-au format atunci când vulcanii lunari au proiectat material din interior la suprafață, unde fiecare picătură de lavă s-a solidificat instantaneu în vidul rece care înconjoară luna.
Imaginați-vă erupții vulcanice similare cu faimoasele fântâni de lavă din Hawaii, dar care au loc în mediul fără aer al spațiului.
Fără o atmosferă care să le încetinească sau vreme care să le erodeze, aceste mici sfere de sticlă au rămas neatinse timp de peste trei miliarde de ani. Timp de cincizeci de ani, aceste mostre au stat în laboratoare, așteptând ca tehnologia să ajungă din urmă curiozitatea științifică.
Acum, cercetătorii au reușit în sfârșit să privească în interiorul mărgelelor folosind tehnici microscopice avansate care nu existau în epoca Apollo. Echipa de cercetare a folosit mai multe instrumente de ultimă generație, inclusiv fascicule de ioni de înaltă energie și microscopie electronică, pentru a analiza mărgelele fără a le deteriora. A trebuit să fie extrem de atenți pentru a proteja probele de atmosfera Pământului, care ar putea altera mineralele străvechi.
”E ca și cum ai citi jurnalul unui vulcanolog lunar antic”
Ceea ce face ca aceste mărgele să fie atât de valoroase din punct de vedere științific este faptul că vin în diferite culori și compoziții, spunând diferite capitole ale poveștii vulcanice a Lunii. Unele mărgele sunt portocalii strălucitoare, altele sunt negre lucioase, iar fiecare varietate dezvăluie informații despre diferite tipuri de erupții care au avut loc de-a lungul a milioane de ani.
Mineralele și compoziția izotopică a suprafețelor perlelor servesc drept sonde pentru a identifica diferitele presiuni, temperaturi și medii chimice ale erupțiilor lunare de acum 3,5 miliarde de ani.
Oamenii de știință au descoperit că stilul activității vulcanice s-a schimbat în timp, oferind informații despre cum a evoluat interiorul Lunii.
Așa cum a descris-o poetic Ogliore, analizarea acestor mărgele este „ca și cum ai citi jurnalul unui vulcanolog lunar antic”. Fiecare sferă minusculă conține indicii despre condițiile din interiorul Lunii, într-o epocă în care sistemul nostru solar era încă tânăr și dinamic.
Aceste mărgele de sticlă ne amintesc că Luna nu a fost întotdeauna lumea liniștită și inactivă pe care o vedem astăzi. Cu miliarde de ani în urmă, era un loc geologic activ, cu vulcani explozivi care creau aceste ferestre microscopice frumoase către istoria lunară, care continuă să dezvăluie secretele lor științei moderne.
