Descoperire uimitoare a cercetătorilor. Specia umană a fost la un pas de dispariție în urmă cu aproape un milion de ani
Este posibil ca populația umană să se fi menținut la aproximativ 1.300 de persoane timp de peste 100.000 de ani, iar acest blocaj al populației ar fi putut alimenta divergența dintre oamenii moderni, neanderthalieni și denisovani.
Aceasta este concluzia unui nou studiu, citat de Live Science, care arată că este posibil ca oamenii să fi fost pe cale de dispariție în urmă cu aproape 1 milion de ani, când populația mondială a fost de doar 1.300 de oameni timp de peste 100.000 de ani.
Această apropiere de extincție ar fi putut juca un rol important în evoluția oamenilor moderni și a celor mai apropiate rude dispărute, cunoscute ale acestora, neanderthalienii cu sprâncene groase și misterioșii denisovani, precizează cercetătorii.
Cercetările anterioare au sugerat că oamenii moderni au luat naștere în urmă cu aproximativ 300.000 de ani în Africa. Cu foarte puține fosile din acea perioadă, în prezent sunt multe incertitudini cu privire la modul în care a evoluat descendența umană înainte de apariția oamenilor moderni.
Pentru a afla mai multe despre perioada din apropierea evoluției omului modern, oamenii de știință au investigat genomurile a peste 3.150 de oameni moderni din prezent, provenind din 10 populații africane și 40 de populații non-africane.
Aceștia au dezvoltat un nou instrument analitic pentru a deduce dimensiunea grupului care a alcătuit strămoșii oamenilor moderni, analizând diversitatea secvențelor genetice observate la descendenții lor.
Datele genetice sugerează că, între 813.000 și 930.000 de ani în urmă, strămoșii oamenilor moderni au suferit un "blocaj" sever în evoluție, pierzând aproximativ 98,7% din populația sa reproducătoare.
"Strămoșii noștri s-au confruntat cu un blocaj atât de sever al populației pentru o perioadă foarte lungă de timp, încât s-au confruntat cu un risc ridicat de dispariție", a declarat pentru Live Science co-autorul principal al studiului, Wangjie Hu, de la Icahn School of Medicine at Mount Sinai din New York.
Cercetătorii au estimat că populația umană modernă de reproducere a fost de aproximativ 1.280 de exemplare timp de aproximativ 117.000 de ani.
"Dimensiunea estimată a populației pentru neamul nostru ancestral este minusculă și cu siguranță i-ar fi adus aproape de extincție", a declarat pentru Live Science Chris Stringer, paleoantropolog la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, care nu a fost implicat în noul studiu.
Oamenii de știință au observat că această prăbușire a populației a coincis cu o răcire severă, care a dus la apariția ghețarilor, o scădere a temperaturii de la suprafața oceanelor și, probabil, secete lungi în Africa și Eurasia.
Oamenii de știință încă nu știu cum ar fi putut afecta această schimbare climatică specia umană, deoarece fosilele și artefactele umane sunt relativ puține din acea perioadă, poate și pentru că populația era foarte scăzută.
Cercetările anterioare au sugerat că ultimul strămoș comun al oamenilor moderni, al neanderthalienilor și al denisovanilor a trăit în urmă cu 765.000-550.000 de ani, aproximativ în același timp cu blocajul care tocmai a fost descoperit.
