De ce are România cele mai multe decese Covid-19. Explicațiile specialiștilor
Your browser doesn't support HTML5 video.
În unele state, deși sunt depistate foarte multe cazuri noi, rata mortalității este, acum, extrem de scăzută.
Specialiștii se feresc să numească "al doilea val" al pandemiei această explozie de cazuri din Europa, însă toate graficele arată clar același lucru. Să luăm de pildă Spania, țară în care trăiesc foarte mulți români. Spania a ajuns la aproape 580.000 de cazuri în total și circa 30.000 de morți, dar are o diferența majoră la rata mortalității.
În primăvară, când regatul a fost grav lovit de pandemie, înregistra sute de morți pe zi, cu un record absolut pe 2 aprilie, când au fost 961 de decedați. Acum lucrurile stau cu totul altfel. Deși numărul de noi cazuri depistate este aproximativ similar ca la început, numărul de morți este mult mai mic. Cei mai mulți au fost pe 4 septembrie: 184.
Aceeași situație este și în Franța, care a înregistrat până acum 381.000 de cazuri și 30.000 de morți, dar care în aceste zile bate record după record la noi îmbolnăviri. Dacă pe 31 martie a avut 7.578 de cazuri, cele mai multe din primul val, acum 2 zile, pe 12 septembrie a atins 10,561 de noi îmbolnăviri în 24 de ore. Situația stă exact invers la numărul de morți și în cazul Franței.
Cea mai neagră zi a fost 15 aprilie, când s-au înregistrat 1,437 de decese, în timp ce, acum, când are mai multe îmbolnăviri ca atunci, numărul maxim de morți a fost de 80 pe 11 septembrie.
Nu la fel se întâmplă în România, care a ajuns la 104,187 de cazuri confirmate și 4,185 de morți. La noi, trendul a fost invers. Am avut o primăvară oarecum stabilă, ținută sub control cu cel mult 523 de noi cazuri pe 11 aprilie și 35 de morți pe 8 mai, dar ce a urmat după aceea n-a avut deloc aceeași traiectorie ca în Vest. La noi, după o ușoare acalmie în iunie, numărul de noi infectari a crescut continuu și am ajuns acum la cifre foarte mari, atât la numărul de noi îmbolnăviri, cât și la cel al morților, cu un record de 1504 cazuri pe 27 august și 60 de morți pe 1 septembrie.
Iată explicațiile specialiștilor.
Dr. Valeriu Gheorghiță, medic primar boli infecțioase Spitalul Militar: "Probabil că încă nu testăm suficient de mult, avem încă o categorie mare de persoane la risc care fac această afecțiune, care fac această infecție, avem secțiile de terapie intensivă supraaglomerate, ceea ce bineînțeles că duce pe lângă un deficit al personalului, poate pe alocuri și la o acordare suboptimală a diverselor tipuri de terapii."
O altă explicație pentru mortalitatea mică din străinătate, mai spun specialiștii, ar fi că un număr mare de cazuri sunt înregistrate acum în rândul tinerilor. Pe de altă parte și schemele de tratament sunt mai eficiente.
Alți specialiști cred, însă, că țările din vest au acum un număr mic de morți pentru că există o întârziere în apariția deceselor. Ar fi vorba de o perioada de 3 până la 6 săptămâni de la depistarea bolii până la deces și deci ar trebui să ne așteptăm la creșterea numărului de morți în octombrie și noiembrie, așa cum avertizează și reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății.