Avertismentul specialiștilor: Există o populaţie vulnerabilă susceptibilă la a dezvolta diabet zaharat tip 1 post-covid

Concret, specialistul vorbeşte despre cazuri de diabet atipice, o urmare a sindromului Long COVID, adică anumite complicaţii ce pot apărea ca o consecinţă a infecţiei cu Covid 19, la o anumită perioadă de timp după vindecare. O mare parte dintre pacienţii care au avut sindromul Long COVID, spune dr. Anca Pantea Stoian, au fost diagnosticaţi şi cu diabet zaharat.

„Discutăm despre cazuri de diabet puţin atipice în ultima perioadă, se pare că ele sunt cumva urmare a pandemiei prin care tocmai am trecut şi mai ales a prezenţei sindromului Long COVID după ce persoanele au dezvoltat infecţia cu SARS-CoV-2. 

Pentru mulţi dintre cei care au suferit infecţie cu SARS-CoV-2, supravieţuitorii COVID19, din păcate patologia nu se încheie odată cu stingerea perioadei acute specifice infecţiei cu Covid 19 . 

Faţetele acestui sindrom Long COVID sunt destul de diverse, puzzle-ul care compune acest sindrom, par să fie încă necunoscute în foarte multe aspecte. Însă ceea ce putem spune cu siguranţă este că pacienţii care au dezvoltat acest sindrom Long COVID, o mare parte din ei au avut şi un diagnostic de diabet zaharat în cadrul acestui sindrom. Aş spune că diabetul zaharat poate fi considerat un element important în cadrul acestui sindrom. 

Şi tocmai de aceea sunt foarte multe voci la nivel internaţional care spun că diabetul zaharat este într-adevăr una dintre componentele sindromului Long COVID, mai degrabă diabetul zaharat tip 2. Dar nu numai. O serie de afecţiuni cardio -metabolice par să întregească acest sindrom”, a explicat Conf. Univ. Dr. Anca Pantea Stoian. 

Diabetul zaharat şi boala Covid 19. Dr. Anca Pantea Stoian spune că mulţi dintre pacienţii care au făcut infecţia covid fie au făcut diabet zaharat tip 2 chiar şi cursul infecţiei sau imediat după aceea, fie şi-au agravat diabetul deja existent. Medicul aduce în discuţie şi un alt aspect, legat de diabetul zaharat tip 1. Cei tineri sunt susceptibili de a face acest tip de diabet după infecţia Covid, printr-un mecanism de atac autoimun. 

“Din datele pe care le avem până acum, există o categorie de pacienţi care au dezvoltat diabet zaharat tip 2 chiar în cursul infecţiei acute cu SARS COV 2 şi o altă categorie, care a dezvoltat diabet post-infecţie. O mare parte dintre pacienţii cu diabet zaharat anterior infecţiei cu SARS COV 2 au constatat un dezechilibru important metabolic şi aparitia complicaţiilor micro şi macrovasculare diabetice.

Ponderea noilor cazuri este într-adevăr de tip 2, dar suprinzător există şi o populaţie vulnerabilă susceptibilă, mai ales cea tânără, la a dezvolta diabet zaharat tip 1, post infecţie covid, se pare printr-un mecanism diferit, de atac autoimun-atacul  virusului SARS-CoV-2 asupra celulei beta pancreatice, elementul principal în secreţia de insulină la nivel pancreatic. 

Chiar şi în timpul pandemiei şi după pandemie ne-am confruntat cu o creştere a numărului de pacienţi cu diabet zaharat tip 2 dar şi tip 1, atat la  nivel mondial, dar şi în România. Ţara noastră înscrie un număr de cazuri noi la fel cum se regăsesc şi în alte ţări din lume”, a precizat dr. Pantea Stoian. 

Diabetul, în cifre. Cu 30% mai multe cazuri de diabet zaharat de tip 1 , în ultimii doi ani, faţă de 2019, între COVID şi această explozie existând o legătură directă. 1 din 10 sau 1 din 11 pacienţi români nu ştiu că au diabet zaharat. Pacienţii care au prediabet se înscriu în jur de 20% din populaţia ţării, spune medicul, care explică şi mecanismul acestei boli. 

„Este o estimare făcută de IDF, dar m-aş întoarce la colegii mei din ţară, l-aş cita aici pe domnul profesor Adrian Vlad de la Timişoara, care spune că în ultimii doi ani creşterea diabetului zaharat tip 1 a fost spectaculoasă, el apreciind această creştere cu 30% mai mare faţă de 2019, inclusiv subliniind faptul că acest procent poate fi determinat de legătura dintre COVID şi diabetul zaharat tip 1, aşa cum aminteam mai devreme. Este adevărat,  mecanismele patogenice sunt  încă ipotetice, neclarificate în totalitate. 

În ceea ce priveşte diabetul zaharat de tip 2, mecanismele patogenice sunt diferite. Dacă în pandemie au fost utilizate diverse preparate medicamentoase cu scopul de a salva viaţa celor aflaţi în situaţii critice, medicamente care pot declanşa diabetul tip 2 în perioada pre şi post pandemie, putem argumenta alte mecanisme care stau la baza declanlării diabetului de tip 2.

Factorii de risc precum obezitatea, hipertensiunea, dislipidemia, sedentarismul, istoricul familial de diabet zaharat tip 2 sau istoricul de diabet gestaţional sunt de regulă cei mai importanţi triggeri care  determină apariţia diabetului zaharat tip 2”, a explicat Dr. Anca Pantea Stoian. 

În acest moment, conform CNAS şi a Programului Naţional de diabet, în România sunt aproximativ 2 milioane de persoane cu diabet. Dr. Pantea Stoian atrage însă atenţia asupra situaţiei pacienţilor care au prediabet, în număr dublu faţă de cei cu diabet zaharat de tip 2. 

„Diabetul zaharat tip 2 în România, conform studiului PREDATOR   reprezintă 11, 6% din totalul populaţiei ţării noastre. Din păcate sunt mulţi pacienţi nediagnosticaţi, 1 din 10 nu ştie că are diabet. Ce consider că este cu adevărat grav, este situaţia pacienţilor cu prediabet care se pare că este, ca număr, dublu faţă de cei cu diabet zaharat tip2. La nivel mondial sunt în momentul de faţă adulţi cu vârsta între 20 şi 79 de ani cu diabet zaharat tip 2 în număr de aproximativ 537 de milioane. Cam 1 din 10 locuitori ai acestei planete are diabet. Predictibilitatea pentru 2030 este că vom atinge cifra record, de 643 de milioane. Părerea mea personală este  că vom depăşi mult mai repede acest număr. Însă în ceea ce priveşte persoanele care au diabet în ţările cu venituri mici sau medii, sunt date care sperie, undeva între 3 şi 4 persoane din 10 având diabet zaharat. 

Prediabetul poate fi definit şi ca o alterare a  glucozei, adică modificări ale glicemiei a jeun (de dimineaţa). La nivel mondial se estimează că sunt aprox. 541 de milioane de adulţi cu prediabet iar în  România probabil că incidenţa este undeva în jur de 20% în populaţie. Intervenţia precoce pentru această patologie poate să limiteze evoluţia către diabet tip 2 şi mai mult, poate scădea instalarea complicaţiilor diabetului zaharat. Sunt suficiente date stiinţifice care arată că acele complicatii de temut pot să apară chiar din această etapă intermediară de evoluţie.