30 de ani de la Revoluție, ședință în Parlament. Iohannis: ”Justiţia să stabilească adevărul”

Galerie foto

Președintele Klaus Iohannis a afirmat, în plenul Parlamentului, că statul a "întârziat nepermis de mult" aflarea adevărului despre Revoluţia din 1989. 

 

"După 1990, au existat diferite iniţiative prin care a fost onorată memoria celor care şi-au dat viaţa în Decembrie 1989. S-au denumit străzi, s-au construit monumente de for public, s-au organizat evenimente de comemorare. Cu un singur lucru am rămas însă datori - nu am aflat adevărul despre ceea ce s-a întâmplat în timpul revoltei anticomuniste din 1989. Jertfa şi sacrificiul românilor care au stat, cu piepturile goale, în faţa gloanţelor, a tancurilor şi a celor mai îngrozitoare forme de tortură nu pot rămâne fără răspunsurile la întrebările fundamentale care vizează Revoluţia.

Statul român a întârziat nepermis de mult aflarea adevărului, iar aceasta este o piatră de încercare pentru Justiţia română. Aflarea adevărului reprezintă o necesitate pentru victime şi urmaşii lor, pentru români, pentru viitorul nostru comun. O democraţie veritabilă este construită pe bazele adevărului şi ale dreptăţii, iar această restanţă majoră a Justiţiei române reprezintă o fantomă care ne va urmări pe toţi multă vreme de acum încolo. Aşadar, Justiţia trebuie să stabilească adevărul şi să-i tragă la răspundere pe cei vinovaţi!", a spus şeful statului, la şedinţa solemnă a Parlamentului consacrată împlinirii a 30 de ani de la Revoluţie.

 

El a subliniat că România, "o ţară construită pe sacrificiul eroilor şi al martirilor români, care a îmbrăţişat valorile statului de drept, o ţară membră a Uniunii Europene şi a NATO, care a ales calea democraţiei liberale, nu poate fi indiferentă la crimele şi abuzurile comise de regimul comunist în Decembrie 1989".

"Se împlinesc, astăzi, 30 de ani de la izbucnirea Revoluţiei din Decembrie 1989, 30 de ani de la momentul în care s-a vărsat sânge în numele libertăţii şi al democraţiei. În acele zile, românii au strigat în stradă cu toată puterea 'Jos comunismul'. Sacrificiul românilor din acele momente, definitoriu pentru devenirea ulterioară a României, ne-a adus libertatea şi a făcut posibilă existenţa de astăzi ca cetăţeni ai unui stat democratic în care demnitatea persoanei, drepturile şi libertăţile omului, dreptatea şi pluralismul sunt valori supreme. Se cuvine să marcăm cu pietate şi recunoştinţă momentul fondator al democraţiei româneşti. Avem datoria, mai presus de toate, să onorăm jertfa supremă a eroilor şi martirilor care şi-au dat viaţa în Decembrie 1989", a afirmat Iohannis.

Potrivit şefului statului, cei 45 de ani de dictatură comunistă au "rupt abrupt firul alianţei fireşti cu familia europeană" şi au îndepărtat România de valorile şi principiile europene.

"Această epocă din istoria noastră a fost marcată de un profund dispreţ faţă de lege, de îngrădirea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, de frică şi teroare, de lipsuri şi de foarte multe umilinţe. Regimul comunist s-a instalat prin forţă împotriva liberei voinţe a românilor, iar prăbuşirea acestuia a urmat acelaşi tipar, prin crime, abuzuri şi călcarea în picioare a legii", a spus şeful statului.

Iohannis a arătat că, pe baza unor probe incontestabile, istoricii şi specialiştii în istoria recentă au concluzionat că regimul comunist a fost ''ilegitim şi criminal'', iar românii au suferit consecinţele unei dictaturi staliniste, care a anihilat pluralismul politic, a distrus ordinea constituţională tradiţională, a reprimat elitele, i-a persecutat şi aruncat în temniţe şi lagăre pe opozanţi, indiferent de culoarea politică, de gen, de rasă, de apartenenţă etnică sau convingere religioasă.

"În anii dictaturii, represiunea regimului împotriva propriului popor a atins cote paroxistice, iar fenomenul de exterminare socială a atins toate categoriile sociale. Comunismul a distrus patrimoniul istoric şi cultural, a introdus cenzura şi controlul informativ şi a generalizat teroarea poliţienească", a mai spus Iohannis.

El a menţionat că Revoluţia a pus capăt acestui lung şir de "monstruozităţi", însă cu un "preţ imens", în contextul în care peste 1.100 de oameni au murit, iar peste 3.000 de persoane ''au fost schilodite pentru totdeauna''.

"În zilele sângeroase ale lui Decembrie 1989, autorităţile statului, care ar fi trebuit să-i apere pe români, s-au transformat în călăi, încălcând flagrant drepturile omului. Instituţiile represive ale regimului, în frunte cu Securitatea lui Ceauşescu, au reprimat manifestanţii paşnici, i-au privat de libertate în mod ilegal, i-au torturat şi au profanat cadavre", a mai declarat Iohannis.

 

Discursul președintelui Klaus Iohannis în plenul Parlamentului

 

”Se împlinesc astăzi 30 de ani de la izbucnirea Revoluției din Decembrie 1989, 30 de ani de la momentul în care s-a vărsat sânge în numele libertății și al democrației.

În acele zile, românii au strigat în stradă, cu toată puterea, „Jos Comunismul!”.

Sacrificiul românilor din acele momente, definitorii pentru devenirea ulterioară a României, ne-a adus libertatea și a făcut posibilă existența noastră de astăzi ca cetățeni ai unui stat democratic, în care demnitatea persoanei, drepturile și libertățile omului, dreptatea și pluralismul sunt valori supreme.

Se cuvine, așadar, să marcăm cu pietate și recunoștință momentul fondator al democrației românești. Avem datoria, mai presus de toate, să onorăm jertfa supremă a eroilor și martirilor care și-au dat viața în Decembrie 1989.

Cei 45 de ani de dictatură comunistă au rupt abrupt firul alianței noastre firești cu familia europeană și ne-au îndepărtat de la valorile și principiile europene.

Această epocă neagră din istoria noastră a fost marcată de un profund dispreț față de lege, de îngrădirea drepturilor și libertăților cetățenești, de frică și teroare, de lipsuri și de foarte multe umilințe.

Regimul comunist s-a instalat prin forță, împotriva liberei voințe a românilor, iar prăbușirea acestuia a urmat același tipar: prin crime, abuzuri și călcarea în picioare a legii.

Pe baza unor probe incontestabile, istoricii și specialiștii în istorie recentă au concluzionat că regimul comunist a fost unul ilegitim și criminal, iar românii au suferit consecințele unei dictaturi staliniste, care a anihilat pluralismul politic, a distrus ordinea constituțională tradițională a poporului român, a reprimat elitele, i-a persecutat și aruncat în temnițe și lagăre pe opozanți, indiferent de culoarea politică, de gen, de rasă, de apartenență etnică sau convingere religioasă.

În anii dictaturii, represiunea regimului împotriva propriului popor a atins cote paroxistice, iar fenomenul de exterminare socială a atins toate categoriile sociale. Comunismul a distrus patrimoniul istoric și cultural, a introdus cenzura și controlul informativ și a generalizat teroarea polițienească.

Doamnelor și domnilor,

Revoluția Română din Decembrie 1989 a pus capăt acestui lung șir de monstruozități, însă prețul plătit a fost unul imens – pentru ca un regim anti-românesc să dispară, peste 1.100 de vieți omenești s-au pierdut, iar peste 3.000 de persoane au fost schilodite pentru totdeauna. În zilele sângeroase ale lui Decembrie 1989, autoritățile statului, care ar fi trebuit să-i apere pe români, s-au transformat în călăi, încălcând flagrant drepturile omului.

Instituțiile represive ale regimului, în frunte cu Securitatea lui Ceaușescu, au reprimat manifestanții pașnici, i-au privat de libertate în mod ilegal, i-au torturat și au profanat cadavre.

După 1990, au existat diferite inițiative prin care a fost onorată memoria celor care și-au dat viața în Decembrie 1989. S-au denumit străzi, s-au construit monumente de for public, s-au organizat evenimente de comemorare. Cu un singur lucru am rămas însă datori – nu am aflat adevărul despre ceea ce s-a întâmplat în timpul revoltei anticomuniste din 1989.

Jertfa și sacrificiul românilor care au stat, cu piepturile goale, în fața gloanțelor, a tancurilor și a celor mai îngrozitoare forme de tortură nu pot rămâne fără răspunsurile la întrebările fundamentale care vizează Revoluția.

Statul român a întârziat nepermis de mult aflarea adevărului, iar aceasta este o piatră de încercare pentru justiția română. Aflarea adevărului reprezintă o necesitate pentru victime și urmașii lor, pentru români, pentru viitorul nostru comun.

O democrație veritabilă este construită pe bazele adevărului și ale dreptății, iar această restanță majoră a justiției române reprezintă o fantomă care ne va urmări pe toți multă vreme de acum încolo. Așadar, Justiția trebuie să stabilească adevărul și să-i tragă la răspundere pe cei vinovați!

Veți fi de acord cu mine că o țară construită pe sacrificiul eroilor și al martirilor români, care a îmbrățișat valorile statului de drept, o țară membră a Uniunii Europene și a NATO, care a ales calea democrației liberale, nu poate fi indiferentă la crimele și abuzurile comise de regimul comunist în Decembrie 1989.

Onorată audiență,

Comunismul a reprezentat chintesența răului absolut, iar eliberarea din ghearele unei conduceri criminale a fost posibilă doar prin revolta din Decembrie 1989. Toți acei români care s-au ridicat la luptă, începând cu 16 Decembrie ‘89, mai întâi în Timișoara și apoi în celelalte orașe din țară, au avut credința că regimul care i-a aruncat în minciună, întuneric și frică poate fi învins, iar democrația poate fi cucerită într-un mod categoric.

Valorile pentru care ei au luptat sunt temelia societății noastre, în care oricine poate exprima opinii diferite referitoare la trecut, prezent ori viitor. Această libertate însă nu poate să ducă în derizoriu adevărul!

Niciun partid politic, niciun grup, nicio entitate și niciun român nu au dreptul să nege existența acestui eveniment cardinal pentru devenirea democratică a României.

În calitate de Președinte al României, resping cu fermitate orice opinie care pune sub semnul întrebării existența unei revoluții anticomuniste, plătite cu jertfă de sânge, pentru libertate și democrație, în Decembrie 1989.

Onorată audiență,

Am vorbit până acum despre nevoia de adevăr. Apare însă imediat întrebarea fără de care nu ne putem clădi viitorul: ce facem cu acest adevăr? Pentru ca sacrificiul din Decembrie 1989 să nu rămână doar o pagină de istorie glorioasă, este nevoie ca idealurile Revoluției Române să fie piatra de temelie a tuturor proiectelor noastre naționale și să inspire tânăra generație.

Democrația câștigată în Decembrie 1989 înseamnă respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, înseamnă pluralism, separația puterilor în stat, protecția minorităților naționale și, nu în ultimul rând, dreptul de a alege.

Românii au dovedit, atât prin forța cu care s-au opus atacurilor sistematice la adresa democrației și justiției, cât și prin alegerile lor, că sunt profund europeni, că sunt puternic atașați de valorile și principiile democratice și ale statului de drept, iar idealurile pentru care s-a murit în Decembrie 1989 sunt asumate deja în conduita noastră civică și ne definesc opțiunile.

Rezultatele voturilor exprimate în scrutinele recente au arătat că România este o țară cu o democrație matură, consolidată, funcțională, puternic integrată în structurile euroatlantice și europene, o țară care respectă valorile europene și pe acest drum vom continua să dezvoltăm proiectul de reconstrucție.

Dinamica acestui an a reconfirmat că românii, indiferent că trăiesc în interiorul sau în afara granițelor, nu își uită eroii și idealurile pentru care aceștia și-au dat viața.

Alegerile din 2019 au validat tot ce am realizat împreună în toți acești 30 de ani.

Pe această fundație trainică și printr-un efort colectiv, se poate clădi o societate sănătoasă și prosperă, în care politicienii să guverneze în interesul public și să își pună toată priceperea în slujba cetățenilor, parlamentarii să legifereze eficient, instituțiile să fie funcționale, magistrații să înfăptuiască justiția și să apere ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor, antreprenorii să respecte principiile economiei de piață, presa să fie liberă și să își exercite rolul de câine de pază al democrației.

Aceasta este țara în care românii vor să trăiască și pe care vor s-o lase moștenire generațiilor viitoare.

În cele trei decenii care au trecut de la căderea comunismului, România și-a câștigat locul binemeritat în rândul națiunilor democratice, a aderat la Uniunea Europeană, este membru NATO, iar cetățenii au învățat să își apere drepturile și interesele, să sancționeze rapid acțiunile care aduc atingere valorilor în care cred și să participe activ la viața cetății. Cu toate acestea, dintre proiectele noastre naționale întemeiate pe idealurile Revoluției Române, sunt încă multe pe care le mai avem de dus la bun sfârșit.

Nu am însă nicio îndoială că vom reuși să le realizăm cu succes pe toate, cu o singură condiție esențială: aceea de a fi uniți!

Doar împreună putem reconstrui această țară!

Doar împreună vom reașeza valorile în societatea noastră!

În ultimii ani, tentativele disperate ale unor politicieni de a promova cultura minciunii și de călca în picioare principiile și valorile europene au eșuat lamentabil.

Folosind un drept câștigat prin sânge, votul, românii au trasat clar direcția pe care țara noastră trebuie să o urmeze.

Este un drum de la care nu avem voie să ne mai abatem!

Doamnelor și domnilor,

Dragi români,

Să păstrăm vie memoria eroilor și martirilor Revoluției Române! Să le onorăm sacrificiul continuând să apărăm noi înșine democrația, drepturile și libertățile fundamentale, statul de drept!

În acest fel, legătura trecutului cu prezentul va fi mereu una vie și plină de semnificație!

Avem astăzi atât de multe resurse pe care să construim viitorul: o democrație autentică, aspirația către libertate, care este parte din fibra noastră națională, și dorința uriașă de a ne vedea țara prosperă și puternică.

Acestea sunt resursele noastre inestimabile, care ne dau puterea să rămânem pe traiectoria inițiată odată cu prăbușirea comunismului de eroii și martirii noștri.

Să nu îi uităm niciodată înseamnă să apărăm și să ducem mai departe idealurile lor!

Vă mulțumesc!” 

Printre cei invitaţi la eveniment se numără foşti şefi de stat, Custodele Coroanei, Margareta, Patriarhul BOR, Arhiepiscopii Bisericilor romano-catolice şi greco-catolice, preşedinţii Curţii Constituţionale şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, guvernatorul BNR, Avocatul Poporului, preşedintele Academiei Române, primarul general al Capitalei, directorii SRI, SIE, SPP şi STS, şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.

La finalul evenimentului dedicat Revoluţiei, este programată şi o şedinţă comună a Parlamentului, cu dezbateri şi vot asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi.