Rezoluția privind Schengen. Europarlamentar: „România și Bulgaria sunt ținute abuziv și nemotivat la poarta Schenghen”

Eurodeputații consideră că cetățenii români și bulgari sunt discriminați, având în vedere că țările lor îndeplinesc condițiile încă din anul 2011.

Aderarea este blocată de Austria, iar Parlamentul European ia în calcul să sesiseze Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

În rezoluția votată de Parlamentul European, la Strasbourg, se cere încă o dată, dar în termeni mult mai fermi, ca România și Bulgaria să fie admise în zona de liberă circulație a Uniunii Europene, până la finalul acestui an. Gheorghe Falca, europarlamentar: „Din păcate, de peste 12 ani, România și Bulgaria sunt ținute abuziv și nemotivat la poarta Schengen.” Cum cele două țări îndeplinesc condițiile de aderare la Spațiul Schengen încă din 2011 - potrivit evaluării Comisiei Europene -, rezoluția stabilește că românii și bulgarii sunt discriminați. Fie că vorbim de turism sau afaceri, când călătoresc în străinătate, românii trec, la granițe, printr-o birocrație inutilă, și, mai ales, pierd timp și bani. Eurodeputatii au venit și cu un calcul concret. Intârzierile în vămi pot dura de la câteva ore la zile întregi - comparativ cu o medie de 10 minute fără verificări la granițele interne.

Pentru prima dată, Parlamentul European cere Comisiei să găsească mecanisme financiare prin care să despăgubească cele două țări. Dacian Cioloș, europarlamentar: „Aceste lucruri nu au consecințe decât în măsura în care Comisia Europeană poate să demonstreze că prin întârzierea aderării României și Bulgariei la Schengen, apar și consecințe economice asupra companiilor care transportă produse pe piața europeană și camioanele trebuie să stea la coadă în mai multe puncte de frontieră." Mai mult, numeroasele vehicule care așteaptă să treacă frontiera duc la creșterea poluării, cu un plus de 46.000 de tone de dioxid de carbon emise. Aderarea României este blocată de Austria, care își exercită dreptul de veto - abuziv, după cum cred europarlamentarii -, pentru că nu a fost prezentată nicio justificare de natură juridică. Austria invocă problema migrației, dar fără susținere concretă. Victor Negrescu, europarlamentar: „Așa cum statele membre sunt pedepsite, sancționate atunci când nu respectă legislația europeană, la fel și în această situație vetoul aplicat care nu se bazează pe legislația europeană trebuie să genereze o serie de sancțiuni și o serie de costuri financiare ce trebuie acoperite în întreaga uniune europeană." Rezoluțiile nu au putere juridică, dar pot fi folosite ca instrumente de presiune politică. Aderarea unei țări la spațiul Schengen este stabilită în Consiliul Uniunii Europene. Următoarea reuniune oficială, sub președinția spaniolă, este programată în 28 septembrie, la Bruxelles.

Citește și

Parlamentul European recunoaște oficial că românii și bulgarii sunt discriminați pentru că nu au fost primiți în Schengen