Guvernul aprobă astăzi rectificarea bugetară. Ciolacu: E una pozitivă, aplicăm modelul statelor europene puternic dezvoltate

Premierul a arătat că există un plus de venituri bugetare după primele opt luni. El a mai spus că nu are timp de filozofi care, ca premieri, au avut deficit de 9,2%, iar investiţiile erau la doar 1,7% din PIB.

”Aprobăm, astăzi, o rectificare bugetară pozitivă, fiindcă alocăm resurse suplimentare pentru toate marile proiecte de investiţii ale statului. Există un plus de venituri bugetare după primele opt luni, venituri pe care le folosim ca să dezvoltăm în continuare România”, a spus premierul în şedinţă.

Potrivit premierului, ”84% din deficit merge în zona de investiţii”.

”Suntem primul stat european ca raport între deficit şi volumul de investiţii. Evident că la acest nivel record de investiţii, creşte şi deficitul bugetar la 6,9% din Produsul Intern Brut. Este însă un deficit sustenabil, ţinând cont că 8,5 lei din 10 cheltuiţi merg în autostrăzi, spitale, şcoli şi reţele de gaze, apă şi alte obiective de interes local”, a subliniat şeful Executivului.

Citește și

Ciolacu, întrebat despre faptul că nu va fi numit premier de Nicolae Ciucă: E şi normal pentru că dânsul nu o să câştige

”Practic, ce facem la această rectificare este să aplicăm modelul statelor europene puternice. Germania, Italia, Franţa sau Spania aşa au procedat, aşa s-au dezvoltat şi sunt motoarele economice ale Europei! La fel procedăm acum şi noi, fiindcă România a ajuns la maturitatea politică să îşi asume asemenea decizii. Nu îmi este deloc teamă de această anvergură pe care o luăm, mai ales ţinând cont de dezvoltare, fiindcă suntem sustenabili: nu alocăm banii numai pe consum, ci venim cu un plan serios pe investiţii”, a completat Ciolacu.

Premierul a mai spus că aceşti bani se întorc în economie şi se multiplică.

”La 1 euro investit, se întorc la stat 6 sau 8 euro! De exemplu, domnul ministru Sorin Grindeanu primeşte banii şi face plăţi către companii, firmele termină autostrăzi pe care românii le aşteaptă de 30 de ani. Iar aceste firme plătesc mii de salariaţi şi dau comenzi la alte sute şi mii de furnizori, cu zeci de mii de angajaţi. Asta înseamnă că, în câteva luni, din taxe, impozite şi din tot acest rulaj, banii se întorc cu surplus la bugetul de stat”, a declarat premierul, adăugând că vin noi investiţi în infrastructură.

”De aceea, trebuie să mergem cu mult curaj înainte şi eu, personal, n-am timp de filozofi care, ca premieri, au avut deficit de 9,2%, iar investiţiile erau la doar 1,7% din PIB iar buffer-ul MInisterului de Finanţe era la 1 miliard de euro. De fapt, doar au consumat şi nu au construit nimic”, a comentat premierul Ciolacu.

El a anunţat că următorul pas este acum să adopte rapid Planul Naţional de Reindustrializare, aprobat deja în coaliţia PSD-PNL.

” Am fost zilele trecute în Oradea şi Cluj, există un interes uriaş din partea mediului privat pe această temă. De aceea, trebuie să facem ultimele reglaje şi să trecem prin Guvern acest proiect major pentru dezvoltarea economiei”, a arătat premierul în final.

Deficitul bugetar cash va fi în jur de 8% din PIB în 2024 iar faptul că şi alte şapte ţări au intrat sub incidenţa procedurii de dezechilibru excesiv nu trebuie să fie un confort pentru autorităţile române, consideră Consiliul Fiscal, în Opinia cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul în curs.

”Mersul execuţiei bugetului public a ilustrat hibe ale construcţiei sale pentru acest an, între care un deficit bugetar proiectat iniţial la 5% din PIB. Consiliul Fiscal a semnalat în evaluarea proiectului de buget pe 2024 lipsa de realism a deficitului bugetar. România are unul dintre cele mai înalte deficite bugetare din UE, iar faptul că şi alte 7 ţări au intrat sub incidenţa procedurii de dezechilibru excesiv nu trebuie să fie un confort pentru autorităţile noastre. România suferă de sindromul "deficitelor gemene", cu dezechilibre externe (de balanţă comercială şi de cont curent) mari, cu finanţare considerabilă prin împrumuturi externe. România are cel mai mare deficit de cont curent ca pondere în PIB între ţările din Centrul şi Estul Europei şi nici nu este în zona euro, ceea ce implică risc valutar”, se arată în document.

Potrivit CF, este hazardată afirmaţia că deficitele se explică prin investiţii şi că ar fi sustenabile pentru că efectele investiţiilor depind de compoziţie, de măsura în care se dezvoltă producţia de bunuri exportabile şi ce pot înlocui importuri (aşa numite tradables). În plus, mare parte din resursele europene se văd în bugetul public atât pe partea de cheltuieli, cât şi la venituri. Raportul Draghi subliniază nevoia de investiţii de calitate în UE, orientate către viitor, aminteşte sursa citată.

”Un plan bugetar-structural pe 7 ani are sens, date fiind dimensiunea deficitului şi impactul reformelor structurale. Corecţia nu se poate realiza în mod covârşitor prin reduceri de cheltuieli; este nevoie de o creştere importantă a veniturilor bugetare (fiscale), inclusiv prin modificări în regimul fiscal, de reducerea drastică a decalajului la colectarea TVA, extinderea bazei de impozitare, combaterea evaziunii fiscale şi a optimizărilor fiscale. CF a menţionat frecvent că România are printre cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contribuţii) din UE - în jur de 26-27% din PIB. Este un nivel complet inadecvat având în vedere presiunile tot mai mari asupra bugetului, ce derivă din efecte ale schimbărilor climatice (vezi şi inundaţiile din acest an), nevoia de a investi mai mult în educaţie şi sănătate, apărare, infrastructuri fizice şi de a crea spaţiu fiscal”, se arată în opinia CF.