Cum amână CE virarea a miliarde de euro prin PNRR din cauza politicienilor. ”Ultima sursă de furt sistemic din România”

Această tranșă este condiționată de reducerea deficitului bugetar, de un nou prag de impozitare a întreprinderilor mici și de reforma unor instituții ale statului.

Potrivit unor estimări, transferul în conturile Băncii Naționale ar fi trebuit să aibă loc până la sfârșitul lunii martie.

Analiștii spun că situația nu se va debloca mai devreme de 9 iunie, când sunt programate alegerile europarlamentare.

Politicienii de la București au încercat să îi convingă pe europeni că România este nevoită să cheltuiască mai mulți bani decât permite bugetul. Explicațiile nu i-au clintit însă pe cei de la Bruxelles, care au trimis o scrisoare în care au avertizat că deficitul bugetar poate ajunge la 6,9 la sută până la sfârșitul anului, deși Guvernul nostru s-a angajat că va fi de cel mult cinci procente.

Citește și

REPER: Un studiu PE arată că România este pe ultimul loc din UE în susţinerea sectorului privat prin PNRR

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: ”Capitaliștii se uită nu numai la deficit, se uită la discuțiile care au loc în țară și la dificultatea de a lua măsurile necesare”.

Comisia Europeană refuză plata celor 2,7 miliarde de euro, bani aferenți cererii trei de plată din PNRR, și pentru că autoritățile de la București nu renunță la numirile politice din fruntea companiilor de stat. Vizată este agenția mamut înființată recent de Guvern. Aceasta monitorizează întreprinderile de stat și propune oameni agreați politic în consiliile de administrație.

Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene: "Sunt 2.400 de companii de stat în România, nimeni nu știe ce e acolo, este un haos general, este ultima sursă de furt sistemic din România. Am încercat prin PNRR să închidem acest jaf, să punem profesioniști, nu politruci acolo".

Și regia autonomă care administrează vilele demnitarilor a fost luată în vizor de europeni, care au cerut Executivului reformarea instituției.

Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene: "CE s-a prins că Guvernul nu a prins RAPPS acolo, care este o sursă permanentă de jaf, nu este băgată între companiile de stat. Ei spun că nu este, este un bun al poporului - ori e instituție, ori e companie de stat. RAAPPS trebuie să aibă indicatori de performanță, transparență, să știm ce face cu patrimoniul, iar ei refuză. Probabil că toată ștebărimea stă în vile RAAPPS".

Executivul european a cerut și reducerea pragului de impozitare a microîntreprinderilor, de la 500.000 de euro - la 100.000. Guvernanții au respins o astfel de variantă.