Zelenski: „Rachetele ruseşti lovesc infrastructura ucraineană şi poliţia de frontieră”. Explozii în mai multe orașe

×
Codul embed a fost copiat

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat joi că Rusia a efectuat lovituri cu rachete asupra infrastructurii ucrainene şi poliţiei de frontieră a ţării şi că explozii au fost auzite în multe oraşe, informează Reuters.

El a anunţat că legea marţială a fost declarată peste tot în ţară şi că a vorbit prin telefon cu preşedintele american Joe Biden.

În prima sa adresare către popor, preşedintele ţării, Volodimir Zelenski a anunţat decretarea legii marţiale. Şeful statului a cerut populatiei să-şi păstreze calmul.

„Dragi cetățeni ucraineni, în această dimineață, președintele Putin a anunțat o operațiune militară specială în Donbas. Rusia a efectuat deja lovituri asupra infrastructurii noastre militare și asupra posturilor de frontieră. S-au auzit explozii în multe orașe ale Ucrainei. Decretez legea marțială pe întreg teritoriul țării. Cu câteva minute în urmă am vorbit la telefon cu președintele Biden. Statele Unite au început deja să mobilizeze un răspuns internațional unit. Astăzi trebuie să rămânem calmi. Stați acasă în mamăsura în care este posibil. Amata își face treaba. Toți oamenii din apărare și securitate sunt la posturi. Nu vă panicați! Suntem puternici. Suntem gata pentru orice scenariu. Vom câștiga în fața oricui pentru că noi suntem Ucraina”, a spus președintele Zelenski.

Citește și
summit nato, lideri europeni
„Vacanța de la istorie” s-a încheiat. Europa intră în 2026 sub presiuni externe majore și cu lideri slabi - Politico

Într-o declaraţie separată, Ministerul de Externe ucrainean a spus că scopul operaţiunii militare a Rusiei este distrugerea statului ucrainean.

Kievul a făcut de asemenea apel la comunitatea internaţională "să acţioneze imediat".

Explozii la Kiev şi în mai multe oraşe din ţară

Explozii puternice au fost auzite joi dimineaţă la Kiev, la Odessa, în sud, la Harkov, la frontiera rusă, şi în estul Ucrainei după anunţul preşedintelui rus Vladimir Putin de declanşare a unei operaţiuni militare împotriva acestei ţări, relatează AFP.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a anunţat că "Rusia a început o invazie de mare amploare".

"Oraşe ucrainene paşnice sunt pe cale de a fi atacate. Este un război de agresiune. Ucraina se va apăra şi va câştiga. Lumea poate şi trebuie să îl oprească pe Putin. Este timpul să acţioneze acum", a scris Kuleba pe Twitter.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut joi concetăţenilor săi "să nu se panicheze" în faţa ofensivei ruseşti care le afectează ţara, promiţându-le victorie şi anunţând, între altele, introducerea legii marţiale.

"Fără panică, suntem pregătiţi pentru orice, vom învinge!", a spus Volodimir Zelenski într-un mesaj video difuzat pe Facebook, adăugând că Rusia a efectuat lovituri asupra infrastructurilor militare şi de la frontieră.

Ministerul ucrainean a Infrastructurii a anunţat printr-un comunicat închiderea spaţiului aerian al ţării din cauza "unui risc ridicat pentru securitate".

Sirenele de avertisment antibombardament au răsunat joi dimineaţă la ora locală 07:00 în centrul Kievului, capitala Ucrainei, potrivit jurnaliştilor AFP.

În metroul din Kiev, zeci de locuitori încercau să se pună la adăpost sau să ia un tren, cu bagaje în mână pentru a părăsi oraşul, a constatat un fotograf al AFP.

În capitală, cel puţin două explozii au fost auzite în centrul oraşului la primele ore ale dimineţii, urmate de sunetele sirenelor de ambulanţă.

Explozii au fost auzite şi la 600 de kilometri distanţă, în sudul Ucrainei, în oraşul-port Odessa, la Marea Neagră.

Harkov, al doilea oraş al ţării, situat în apropiere de frontiera rusă, a fost de asemenea atacat.

În oraşul-port Mariupol, cel mai mare oraş ucrainean din apropierea zonei frontului, cu aproape jumătate de milion de locuitori, mai multe persoane au declarat pentru AFP că au auzit bombardamente de artilerie dinspre cartierul situat în estul oraşului.

Mai aproape de frontul conflictului din Est, unde se luptă de opt ani separatiştii proruşi şi forţele ucrainene, la Kramatorsk, oraş care serveşte de asemenea drept cartier general al armatei ucrainene, cel puţin patru explozii puternice au fost de asemenea auzite de jurnalişti ai AFP.

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat joi într-o alocuţiune televizată surpriză o operaţiune militară în Ucraina pentru a-i apăra pe separatiştii din estul ţării, în contextul în care există zeci de mii de militari ruşi desfăşuraţi de mai multe săptămâni la frontierele Ucrainei.

Rusia încearcă să-şi justifice la ONU atacul asupra Ucrainei şi susţine că nu caută să ocupe ţara vecină

Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a încercat să justifice miercuri, în Consiliul de Securitate al ONU, decizia ţării sale de a interveni în Ucraina făcând referire la presupuse "provocări" din partea Kievului şi la situaţia populaţiei din provincia separatistă Donbas, din estul Ucrainei, şi a insistat că Rusia nu caută "să ocupe" ţara vecină, transmite EFE.

Nebenzia a insistat că obiectivul acestei "operaţiuni speciale" este de "a proteja persoanele care de opt ani de zile suferă un genocid din partea regimului de la Kiev" şi de "a demilitariza" Ucraina. Înaltul diplomat rus a vorbit în cadrul unei reuniuni de urgenţă a Consiliului de Securitate care avea loc în timp ce, la Moscova, preşedintele rus Vladimir Putin anunţa într-un discurs începerea intervenţiei militare.

Diplomatul, care a tradus pentru restul participanţilor o parte din discursul lui Putin, a insistat că "ocuparea Ucrainei nu intră în planurile" Rusiei şi a dat asigurări că intervenţia îşi are justificare în Carta Naţiunilor Unite, cu toate că însuşi secretarul general al ONU, Antonio Guterres, afirmase contrariul.

În discursul său, Nebenzia a dat vina în repetate rânduri pentru situaţie pe guvernul ucrainean, pe care l-a acuzat că şi-a intensificat "provocările" în estul ţării, unde Moscova a recunoscut independenţa autoproclamată a celor două "republici" separatiste, Doneţk şi Lugansk. Pentru Rusia este fundamental să-şi protejeze populaţia în aceste zone, a subliniat Nebenzia, care a acuzat SUA şi ţările europene că ignoră situaţia şi se ghidează doar după interesele lor geostrategice.

Agenţia dpa a remarcat că, prin vocea lui Nebenzia, Rusia a dat vina pe Ucraina pentru propria sa acţiune militară în Donbas. "Rădăcina crizei de astăzi în privinţa Ucrainei o reprezintă tocmai acţiunile Ucrainei, care ani la rând şi-a încălcat obligaţiile în conformitate cu pachetul de măsuri de la Minsk" (acordurile de la Minsk - n.r.), a insistat Nebenzia.

Nebenzia a mai spus că Rusia vizează "junta aflată la putere la Kiev". "Nu suntem agresivi faţă de poporul ucrainean, ci faţă de junta la putere la Kiev", a spus el la încheierea discursului său în faţa Consiliului de Securitate al ONU, potrivit AFP.

Ambasadorul Ucrainei la ONU, Serghei Kisliţia, care a vorbit imediat după Nebenzia, a transmis Consiliului de Securitate al ONU că Putin a declarat "război ţării mele". "Când am ajuns aici, acum o oră şi ceva, intenţionam să-l rog pe ambasadorul rus să-mi confirme oficial că trupele ruseşti nu vor începe să tragă asupra ucrainenilor astăzi şi să continue cu ofensiva. A devenit inutil acum 48 de minute, deoarece acum circa 48 de minute preşedintele dumneavoastră a declarat război Ucrainei", a declarat înaltul diplomat ucrainean.

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO A spus „DA”! Fostul fotbalist de la FCSB și-a cerut iubita în căsătorie în Las Vegas
GALERIE FOTO A spus „DA”! Fostul fotbalist de la FCSB și-a cerut iubita în căsătorie în Las Vegas
Citește și...
„Vacanța de la istorie” s-a încheiat. Europa intră în 2026 sub presiuni externe majore și cu lideri slabi - Politico
„Vacanța de la istorie” s-a încheiat. Europa intră în 2026 sub presiuni externe majore și cu lideri slabi - Politico

„Vacanța de la istorie” a Europei s-a încheiat. Continentul este supus presiunilor externe majore din partea Rusiei, Chinei și a SUA, de slăbiciunea liderilor săi și de erodarea ordinii internaționale

O echipă de muncitori a găsit în pământ un sac plin cu bani. Ar putea proveni de la cel mai mare jaf din istoria Norvegiei
O echipă de muncitori a găsit în pământ un sac plin cu bani. Ar putea proveni de la cel mai mare jaf din istoria Norvegiei

Un sac plin cu bani a fost descoperit în orașul Sandnes din Norvegia, în timpul unor lucrări de excavare. Poliția ia în calcul posibilitatea ca suma să provină din jaful Nokas din 2004, considerat cel mai mare jaf din istoria țării.

Trump a anunțat o taxă vamală pentru țările care fac afaceri cu Iranul. „Va intra în vigoare imediat”
Trump a anunțat o taxă vamală pentru țările care fac afaceri cu Iranul. „Va intra în vigoare imediat”

Trump a declarat luni că a impus o taxă vamală de 25% asupra mărfurilor provenite din ţările care au legături comerciale cu Iranul, o măsură care ar putea exercita presiuni asupra Teheranului.

Recomandări
Anunț oficial. Guvernul va adopta legile privind reforma administraţiei, cu tăieri de 10% din anvelopa pentru salarii
Anunț oficial. Guvernul va adopta legile privind reforma administraţiei, cu tăieri de 10% din anvelopa pentru salarii

Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a anunţat că, săptămâna viitoare, Guvernul va adopta pachetul de legi privind reforma administraţiei, cu tăieri de 10% din anvelopa pentru salarii, cu care va merge în Parlament pentru asumarea răspunderii.

Ce spun iranienii care au fugit în SUA despre protestele anti-regim din Statul islamic. Amestec de sentimente peste Ocean
Ce spun iranienii care au fugit în SUA despre protestele anti-regim din Statul islamic. Amestec de sentimente peste Ocean

Cel puţin 512 protestatari, dintre care nouă copii, au fost ucişi în peste două săptămâni de proteste în Iran, potrivit Agenţiei de ştiri pentru drepturile omului (HRANA) din SUA, relatează CNN.

Radu Miruţă, despre ajutorul de 50 de milioane euro dat de România Ucrainei: Banii ajung în bugetul NATO, SUA îi distribuie
Radu Miruţă, despre ajutorul de 50 de milioane euro dat de România Ucrainei: Banii ajung în bugetul NATO, SUA îi distribuie

Ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruţă, a afirmat, luni, că cei 50 de milioane de euro cu care România contribuie ajung în bugetul NATO, prin mecanismul PURL, iar Statele Unite ale Americii livrează echipamente militare Ucrainei.