Vladimir Putin rămâne principala amenințare la adresa UE. Ce spune comisarul pentru apărare despre victoria lui Trump

Multe ţări europene pun sub semnul întrebării puterea legăturii transatlantice şi continuarea sprijinului militar american pentru Ucraina după alegerea miliardarului american miercuri.

Acesta din urmă i-a ameninţat pe aliaţii europeni că îi va abandona dacă nu cheltuiesc mai mult pentru securitatea lor, şi consideră că sumele ajutorului ţării sale pentru Ucraina sunt prea mari.

Europenii şi-au mărit bugetele militare de la invazia rusă din Ucraina în 2022, dar "trebuie să cheltuim şi mai mult, şi nu pentru că (preşedintele ales) Trump ne cere acest lucru, ci din cauza lui (Vladimir) Putin, din cauza ameninţării reprezentate de Putin", a spus el în faţa deputaţilor europeni la Bruxelles.

El a avertizat, de asemenea, că, potrivit "rapoartelor recente ale serviciilor de informaţii", Rusia "ar putea testa hotărârea UE sau NATO până la finalul deceniului".

Citește și

Kamala Harris, discurs de acceptare a înfrângerii: ”Rezultatul acestor alegeri nu e pentru ce am luptat. Nu disperați!”

Prin urmare, a subliniat el, "trebuie să consolidăm urgent pregătirea UE pentru o posibilă agresiune militară. Acesta este modul în care poate fi descurajată", a adăugat Kubilius.

"Nu vrem război, vrem pace şi, prin urmare, trebuie să fim gata să ne apărăm", a spus el.

Fostul prim-ministru lituanian, numit în această vară comisar pentru apărare, un post care nu a existat până acum la Bruxelles, trebuie să mai fie confirmat de eurodeputaţi, în faţa cărora a fost audiat miercuri, înainte de a prelua funcţia, în principiu în decembrie.

Miniştrii german şi francez ai apărării au subliniat miercuri, după o întâlnire la Paris, nevoia de coeziune între europeni după victoria lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din SUA, relatează AFP.

"Trebuie să ne consolidăm suveranitatea, trebuie să ne întărim unitatea", a afirmat ministrul german Boris Pistorius într-o declaraţie comună la finalul întâlnirii organizate în regim de urgenţă.

"Este vorba despre problema multilateralismului, despre modul în care ne poziţionăm în această ordine mondială ca europeni", a adăugat el.

Cei doi miniştri au convenit "în următoarele două săptămâni" să aibă reuniuni cu omologii britanic, italian şi polonez pentru a discuta despre acest lucru.

Pentru Sebastien Lecornu, "încercăm să apărăm în esenţă calea şi linia autonomiei strategice europene în ceea ce priveşte securitatea şi apărarea".

Cei doi miniştri au vorbit, de asemenea, despre necesitatea de a "continua reînarmarea" şi de a respecta pragul minim de 2% din PIB dedicat apărării stabilit de NATO, astfel încât Uniunea Europeană să fie "capabilă să-şi protejeze mai bine industriile de apărare" şi să "continue să-şi păstreze agendele în ceea ce priveşte securitatea colectivă, în special sprijinul pentru Ucraina", potrivit acestuia.