Mișcarea făcută de NATO înainte ca Trump să preia conducerea SUA. Rolul pe care îl va avea România

Este o mişcare considerată pe scară largă ca având ca scop protejarea mecanismului de sprijinire a Kievului înainte ca preşedintele ales al SUA, Donald Trump, un sceptic în privinţa NATO, să preia conducerea Casei Albe.

Noua misiune, numită NSATU, urmează să aibă un efectiv total de 700 de persoane, inclusiv trupe staţionate la cartierul general militar al NATO SHAPE din Belgia şi la centrele logistice din România şi Polonia, relatează Reuters.

Acest pas, care vine după o întârziere de mai multe luni, oferă NATO un rol mai direct în războiul împotriva invaziei Rusiei, deşi alianţa este precaută în a-şi angaja direct propriile forţe în acest conflict, de teama escaladării.

Cu toate acestea, diplomaţii recunosc că predarea coordonării către NATO ar putea avea un efect limitat, având în vedere că SUA, sub conducerea lui Trump, ar putea să provoace un eşec major Ucrainei prin reducerea sprijinului său, deoarece este puterea dominantă a alianţei şi furnizează marea parte a armelor Kievului. Trump, care îşi va prelua mandatul în ianuarie, a declarat că doreşte să pună capăt rapid războiului din Ucraina, dar nu a precizat cum intenţionează să facă acest lucru. El a criticat mult timp amploarea ajutorului financiar şi militar al SUA pentru Ucraina.

Cartierul general al noii misiuni NATO în Ucraina, denumită Asistenţa NATO de Securitate şi Antrenament pentru Ucraina (NATO Security Assistance and Training for Ukraine, NSATU), se află la Clay Barracks, o bază americană din oraşul german Wiesbaden. O persoană familiarizată cu această chestiune a declarat pentru Reuters că misiunea este acum pe deplin operaţională, dar nu a fost făcut public niciun motiv pentru întârzierea cu care a fost pusă în mişcare aceasta, conform News.ro.

În iulie, comunicatul care anunţa înfiinţarea NSATU afirma că misiunea urma să fie înfiinţată „în următoarele săptămâni”.

Marţi, cartierul general militar al NATO, SHAPE, a declarat că misiunea sa pentru Ucraina începe să îşi asume responsabilităţile de la SUA şi organizaţiile internaţionale. „Activitatea NSATU este concepută pentru a plasa Ucraina într-o poziţie de forţă, ceea ce pune NATO într-o poziţie puternică pentru a menţine în siguranţă şi prosperitate miliardul său de oameni atât în Europa, cât şi în America de Nord”, a declarat generalul armatei americane Christopher G. Cavoli, comandantul suprem al forţelor aliate din Europa. „Aceasta este o zi bună pentru Ucraina şi o zi bună pentru NATO”, a adăugat el.

Până acum, grupul Ramstein condus de SUA, o coaliţie ad-hoc de aproximativ 50 de ţări, numit astfel după baza aeriană americană din Germania unde s-au întâlnit prima dată, a coordonat livrările militare occidentale către Kiev.

Trump a ameninţat că va părăsi NATO în timpul primului său mandat de preşedinte şi a cerut aliaţilor să cheltuiască 3% din PIB-ul naţional pentru armatele lor, comparativ cu obiectivul NATO de 2%. Între timp, administraţia Biden de la Washington se străduieşte să trimită cât mai multe arme la Kiev, pe fondul temerilor că Trump ar putea reduce livrările de echipamente militare către Ucraina. Rusia a condamnat creşterea ajutorului militar occidental pentru Ucraina avertizând că există riscul unui război mai amplu.

Decizia de a forma acest nou comandament NATO a fost luată la summitul din vară de la Washington. Misiunea sa este de a planifica, coordona şi organiza furnizarea asistenţei de securitate de care Ucraina are nevoie în războiul de agresiune pe care Rusia l-a pornit împotriva sa.

„NSATU va fi compus din aproximativ 700 de membri ai personalului din ţările aliate şi partenere. Efortul va avea sediul la Wiesbaden, Germania, cu centre logistice cheie în flancul estic al Alianţei”, preciza, în iulie, comunicatul NATO pe această temă.

Potrivit cartierului general militar al NATO în Europa, NSATU va avea trei domenii principale de activitate: supravegherea instruirii forţelor armate ucrainene la facilităţile de instruire din ţările aliate; acordarea de sprijin pentru dezvoltarea pe termen lung a forţelor armate ale Ucrainei; sprijinirea Ucrainei prin planificare, coordonarea donaţiilor cu aliaţii şi partenerii, transferul de materiale de asistenţă pentru securitate şi repararea echipamentelor.

„Aceste eforturi nu fac din NATO o parte a conflictului, ci sporesc sprijinul pentru autoapărarea Ucrainei. Prin utilizarea structurilor NATO, sprijinul va avea o bază mai solidă, va oferi mai multă predictibilitate Kievului şi va răspunde atât nevoilor imediate, cât şi celor pe termen lung”, a precizat Alianţa.