Lipsa de ambiție a politicienilor pune natura în pericol, avertizează oamenii de știință. „O mare parte din vină le aparţine”

Ambiţia politică nu s-a ridicat la înălţimea provocării de a reduce distrugerea naturii, care costă economia miliarde de dolari, a declarat un expert.

Reprezentanţii a 196 de ţări s-au reunit la Cali, în Columbia, pentru a conveni asupra modalităţilor de stopare a declinului naturii până în 2030.

Summitul privind biodiversitatea este separat de mai cunoscutul summit COP privind clima, care urmează să aibă loc la Baku în această lună.

Ţările ar fi trebuit să vină la masa discuţiilor cu un plan detaliat privind modul în care intenţionează să îndeplinească obiectivele de biodiversitate la nivel naţional, însă majoritatea nu au respectat termenul limită.

Cu toate acestea, s-a convenit asupra unor planuri de strângere de fonduri pentru conservare prin obligarea companiilor să plătească pentru utilizarea resurselor genetice din natură.

Summitul a avut loc în contextul în care un milion de specii sunt pe cale de dispariţie, iar natura este în declin într-un ritm fără precedent în istoria omenirii.

Suntem blocaţi într-un „cerc vicios în care problemele economice reduc atenţia politică acordată mediului”, în timp ce distrugerea naturii costă economia miliarde de dolari, a declarat Tom Oliver, profesor de biodiversitate la Universitatea din Reading.

„Până când nu vom avea lideri mondiali cu înţelepciunea şi curajul de a pune natura ca prioritate politică, riscurile legate de natură vor continua să crească”, a declarat el pentru BBC News.

Summitul ONU privind biodiversitatea, COP 16, a fost prima ocazie de a face bilanţul progreselor înregistrate în vederea unui acord istoric pentru refacerea naturii, convenit în 2022.

Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă au deplâns ritmul progreselor. Nathalie Seddon, profesor de biodiversitate la Universitatea din Oxford, a declarat că, deşi s-au făcut unele progrese semnificative, imaginea de ansamblu a fost „fără îndoială profund îngrijorătoare”. „Biodiversitatea este încă pe un loc secundar în raport cu acţiunile climatice - chiar dacă ştiinţa vorbeşte cu tărie despre necesitatea unor abordări complet coordonate”, a spus ea.

S-a ajuns la un acord conform căruia companiile care profită de datele genetice ale naturii ar trebui să contribuie la protecţia acestora prin intermediul unui fond global.

Fondul, care va fi cunoscut sub numele de Fondul Cali, după numele oraşului gazdă al COP16, va fi finanţat din plăţile efectuate de întreprinderile care utilizează informaţii genetice provenite de la fiinţe vii.

Rolul popoarelor indigene ca administratori vitali ai naturii a fost recunoscut oficial prin înfiinţarea unui organism permanent care să le reprezinte interesele.

Următorul summit privind biodiversitatea va avea loc în 2026, iar timpul pentru găsirea de soluţii se scurge. Astrid Schomaker, secretar executiv al Convenţiei ONU privind diversitatea biologică, a declarat că, prin astfel de reuniuni, guvernele, ONG-urile şi oamenii de ştiinţă ar putea face schimb de cunoştinţe şi resurse.

„Acest spirit colectiv este esenţial pe măsură ce ne străduim să elaborăm şi să punem în aplicare politici eficiente pentru a face faţă crizelor complexe şi interconectate cu care se confruntă ecosistemele planetei noastre”, a spus ea.

Renumitul om de ştiinţă Jane Goodall a declarat că viitorul nostru este „în cele din urmă condamnat” dacă nu abordăm problema pierderii biodiversităţii.

„Şi noi trebuie să luăm măsuri. Nu putem da vina doar pe guvern şi pe marile corporaţii, deşi o mare parte din vină le aparţine”.