Indicele global pentru alegeri libere şi corecte: Cel mai mare declin înregistrat de la începutul evaluărilor

Al optulea an consecutiv cu un declin net al performanţei democratice globale Institutul Internaţional pentru Democraţie şi Asistenţă Electorală (IDEA), cu sediul la Stockholm, susţine în raportul său că 2023 a fost al optulea an consecutiv cu un declin net al performanţei democratice globale, cea mai lungă scădere consecutivă de la începutul înregistrărilor în 1975. Organizaţia îşi bazează indicii privind Starea Globală a Democraţiei (Global State of Democracy) pe mai mult de 100 de variabile şi utilizează patru categorii principale - reprezentare, drepturi, statul de drept şi participare - pentru a clasifica performanţa. Categoria de democraţie legată de alegeri libere şi corecte şi de controlul parlamentar, o subcategorie a reprezentării, a înregistrat în 2023 cel mai defavorabil an de când se fac astfel de evaluări. Raportul, un apel la acţiune pentru protejarea alegerilor democratice "Acest raport este un apel la acţiune pentru protejarea alegerilor democratice", a declarat în raport secretarul general al IDEA, Kevin Casas-Zamora. "Succesul democraţiei depinde de multe lucruri, dar devine absolut imposibil dacă alegerile eşuează", a adăugat el. Potrivit raportului, intimidarea din partea guvernelor şi neregulile din procesul electoral, cum ar fi înregistrarea frauduloasă a alegătorilor şi numărarea voturilor, sunt în creştere. De asemenea, IDEA subliniază că ameninţările privind interferenţa străină, dezinformarea şi utilizarea inteligenţei artificiale în campanii au amplificat provocările. Între 2008 şi 2023, participarea la vot la nivel mondial a scăzut cu 10 puncte procentuale, de la 65,2% la 55,5%, conform organismului de supraveghere citat. La nivel mondial, în aproape 20% din alegerile desfăşurate între 2020 şi 2024, unul dintre candidaţi sau partidele perdante au respins rezultatele scrutinului. Tinerele democraţii, precum şi democraţiile vechi şi consolidate, deopotrivă afectate Acest declin afectează "tinerele democraţii, precum şi democraţiile vechi şi consolidate" în Europa şi America, a explicat pentru AFP Kevin Casas-Zamora. Dintre cele 173 de ţări analizate de grupul de reflecţie, aproape jumătate prezintă, între altele, "un recul puternic în ceea ce priveşte cel puţin un criteriu crucial" din ceea ce defineşte o democraţie, cum ar fi capacitatea de a organiza alegeri credibile sau protecţia libertăţii presei. Democraţia americană nu a depăşit declinul din mandatul lui Trump În SUA, trei indicatori sunt în scădere faţă de 2015: credibilitatea alegerilor, libertăţile civile şi egalitatea politică, potrivit raportului citat care menţionează totuşi că performanţa democratică din SUA, care organizează alegeri prezidenţiale în acest an, s-a redresat într-o oarecare măsură în ultimii doi ani, dar tentativa de asasinat împotriva fostului preşedinte Donald Trump din iulie a evidenţiat riscurile ce persistă, acest raport fiind întocmit înaintea celei de-a doua presupuse tentative de asasinare a lui Trump din weekend. "Mai puţin de jumătate (47%) dintre americani au declarat că alegerile din 2020 au fost 'libere şi corecte', iar ţara rămâne profund polarizată", indică IDEA. Dincolo de polarizarea puternică, SUA se confruntă cu refuzul unei părţi a electoratului american de a considera drept credibile procesele electorale şi rezultatele scrutinelor, precum şi cu legitimarea violenţei politice, subliniază think tank-ul. La 6 ianuarie 2021, mii de susţinători ai lui Donald Trump au luat cu asalt Capitoliul, motivaţi de refuzul lui Trump de a recunoaşte victoria lui Joe Biden. Potrivit lui Kevin Casas-Zamora, semănarea de îndoieli cu privire la un sistem electoral "solid şi credibil" nu se limitează la SUA, ci este un fenomen global. Atunci când liderii politici refuză să recunoască credibilitatea unor alegeri sau iau iniţiativa de a contesta rezultatele acestora în instanţă, "ei trimit un semnal important alegătorilor", se arată în raport. Maduro a decis să transforme Venezuela în Coreea de Nord "În unele cazuri, este vorba de preocupări legitime legate de alegeri. În altele, sunt tentative cinice de a eroda încrederea publică în victoria unui adversar", spune acelaşi document. Între jumătatea anului 2020 şi jumătatea anului 2024, în toate ţările analizate de IDEA rezultatele unui scrutin din cinci au fost respinse de un candidat la preşedinţie sau de un partid parlamentar perdant, iar partidele de opoziţie au boicotat unul din zece scrutine. La fel ca în Venezuela, unde candidatul opoziţiei Edmundo Gonzalez Urrutia se află în exil în Spania din 8 septembrie, după ce a contestat realegerea preşedintelui Nicolas Maduro la 28 iulie. Rezultatul alegerilor nu a fost recunoscut de SUA, Uniunea Europeană şi mai multe ţări din America Latină, inclusiv de către unii dintre aliaţii istorici ai Caracasului. "Maduro a decis să transforme Venezuela în Coreea de Nord dacă asta este necesar pentru a rămâne la putere", afirmă Casas-Zamora. O Rusie pe deplin democratică nu ar fi invadat niciodată Ucraina Raportul creionează o imagine sumbră a situaţiei în lume, unde războaiele, încălzirea globală şi inegalităţile sociale alimentează erodarea democraţiilor. "O Rusie pe deplin democratică nu ar fi invadat niciodată Ucraina, ar fi existat suficiente frâne şi contraponderi pentru a împiedica acest lucru", susţine secretarul general al IDEA. "Cu toţii vorbim neîncetat despre securitatea în Europa, (şi sper că) vom ajunge să înţelegem că sprijinul pentru democraţie este un element-cheie al oricărei strategii de securitate bine gândite", a insistat el. Există totuşi speranţă În pofida rezultatelor nefavorabile evidenţiate în raport, există câteva licăriri de speranţă: recentele alegeri cu o alternanţă paşnică la putere în Guatemala, India, Polonia şi Senegal arată că oamenii au încă ceva de spus", a conchis Kevin Casas-Zamora.